INTERVIU // Igor Grosu: Vom avea nevoie de o majoritate parlamentară proeuropeană în viitorul Legislativ. Ar putea fi necesar să discutăm despre coaliții
Șeful Legislativului, Igor Grosu, a trecut în revistă provocările și realizările din acest an, în cadrul unui interviu pentru Moldova1. Deputații au fost activi, susține oficialul. Există consens între opoziție și majoritate atunci când se votează proiecte ce țin mai mult de domeniul social, dar nu și când e vorba de combaterea corupției sau imixtiunea în treburile interne ale statului. Grosu îi cheamă pe deputații din opoziție să lucreze împreună pentru parcursul european și pentru a scăpa de influențele Kremlinului. În contextul parcursului european și alegerilor de anul viitor, Republica Moldova va avea nevoie și de o majoritate parlamentară proeuropeană, pentru a avansa în procesul negocierilor. În cazul în care partidul de guvernământ nu va mai obține majoritatea mandatelor în Parlament, PAS va fi deschis să discute o coaliție cu forțele politice care împărtășesc viziuni europene.
Moldova 1: Domnule Grosu, suntem la sfârșit de an și la sfârșit de sesiune parlamentară. Dacă e să privim înapoi la toate acțiunile care au avut loc în acest an, ce notă ați da activității Legislativului?
Igor Grosu: Nota trebuie să ne-o dea alegătorii, cetățenii. Parlamentarii au fost destul de activi, au venit și cu inițiative legislative proprii, au susținut inițiative ale Guvernului. Cumva anul acesta am încercat să înclinăm balanța, să fie una mai firească în sensul în care mai multe inițiative trebuie să vină din partea Guvernului și mai puțin din partea deputaților, deși nu îi privăm de acest drept. Dar memoria națională sau capacitățile cele mai bune profesionale e firesc să fie în Executiv, unde este memorie instituțională și așa mai departe. Au fost activi, au fost pe alocuri gălăgioși, au stat până noaptea târziu, până dimineața uneori. N-am ce le spune… Bravo! Și îi îndemn acum să se odihnească un pic și la treabă repede după Anul Nou.
Moldova 1: Activitatea Parlamentului este monitorizată în permanență de „Promo-LEX” și aproape în fiecare raport pe care organizația îl emite vedem aceleași constatări de fiecare dată, fie că e vorba de nerespectarea transparenței decizionale sau că unele proiecte sunt examinate neclar în regim de urgență. De ce, totuși, vedem de fiecare dată aceste constatări?
Igor Grosu: Noi urmărim foarte atent și ce spune societatea civilă și foarte bine că ei monitorizează și ne amintesc despre lucrurile acestea. Acum eu am un mesaj către societatea civilă și toată lumea. Noi nu avem timp de pierdut, Republica Moldova nu are timp de pierdut. Noi trebuie să ne mișcăm repede și trebuie să existe acest echilibru între proces. Ședințe multe, lungi, uneori fără sfârșit și așa mai departe și rezultatul propriu-zis, care se numește, în cazul nostru legi, votate, promulgate și intrate în acțiune. Deci, noi trebuie să alegem, să facem acest echilibru. Nu tot timpul ne reușește și atunci când spun că sunt legi care trec mai repede, ele trec mai repede cu acordul ambelor fracțiuni. Eu niciodată n-am pus la vot atunci când nu există acordul fracțiunilor. Și, de regulă, acestea sunt convenții internaționale, tratate internaționale, care au fost negociate de câteva ori, de câteva luni, uneori ani, de către diplomația noastră, ministerele noastre. Și atunci când este o susținere cvasitotală în Parlament, suntem gata, la recomandarea comisiilor, comisiei de bază, să votăm acordul privind finanțarea sau sporirea suprafețelor de împădurire. Dacă suntem de acord, atunci punem la vot.
Deci asta e abordarea în unele cazuri. În rest, repet, chiar dacă se întâmplă și uneori adoptăm decizii care ulterior necesită să revenim, noi o să revenim de fiecare dată. Iată, de exemplu, legea cash-ului - la solicitarea diasporei am zis că revenim. Chiar în ultima ședință o să mutăm cu trei luni de zile perioada de intrare în vigoare la legea privind beneficiarul efectiv. Dacă tot lăsăm pe ultimul moment, înțelegem, mulți n-au reușit, numai 50 de procente din persoanele juridice au reușit să perfecteze. O să extindem până în 1 ianuarie 2026. Astfel ca timp să fie suficient pentru toată lumea și instituțiile, o dată la două luni, să le amintească: stimați cetățeni, au mai trecut două luni, au mai rămas atâtea luni până la perfectarea actelor. Eu așa văd lucrurile. N-avem timp să stăm, să ne legănăm, încetișor. Poate alții au timpul ăsta, noi nu-l avem.
Moldova 1: Apropo de proiecte. Cum ați descrie, în acest sens, relația cu opoziția? Pentru că vedem că unele proiecte sunt votate în consens, dar de cele mai dese ori se întâmplă că majoritatea nu votează proiectele opoziției și invers. De ce se întâmplă asta?
Igor Grosu: Vorba ceea, de la ură până la dragoste... Sunt proiecte care merg foarte bine, la ședința precedentă, a fost o convenție cu protecția patrupedelor, au votat toți. Sau au fost vreo patru proiecte din domeniul agriculturii, semințelor, carcase, curier la pescuit, toți au votat unanim. Sunt cele care mai puțin, adică nu avem consens. Sigur, nu avem consens atunci când e vorba de combaterea corupției, imixtiunea în treburile interne ale statului. Și aici eu spun că colegii un pic suferă de ipocrizie, că nu văd „elefantul” de la Kremlin. Încearcă să dea vina pe lucruri neimportante, mai minore, pe care noi le putem gestiona. Iată aici sunt divergențe. Și aici ne spunem foarte apăsat, uneori mai aprins, unul altuia ce credem și lasă lumea să știe că aici nu avem consens. Deși eu le-am spus: voi ați văzut cât de urâtă, hidoasă și monstruoasă e fața Kremlinului? Lăsați-vă de satana și haideți să construim împreună o Moldovă europeană, să o ducem în spațiul cel al păcii, al stabilității. Sunt sigur și eu discut cu ei și în discuții private. Recunosc, firește, că acolo sunt niște atrocități care nicio țară sau politician teafăr nu își dorește pentru țara sa.
Moldova 1: Pentru că ați ajuns la acest subiect, ați aprobat un șir de măsuri legislative pentru combaterea corupției electorale. Cum putem să ne asigurăm ca aceste măsuri să fie aplicate eficient în contextul viitoarelor alegeri? Pentru că, din ceea ce am văzut la alegerile recente, unele instituții tot dădeau vina pe lipsă de resurse pentru a acționa, deci cum putem să ne asigurăm că acestea vor fi aplicate eficient?
Igor Grosu: Din partea Parlamentului avem două instrumente. Unu - să votăm și să amendăm legislația. Se modifică legislația la solicitarea, la convingerea noastră. Și aici a venit CEC-ul cu propunerea să închidem portița pentru șmecheri de donații în campania electorală, de servicii și bunuri fără limite. Niciodată nu ne-am gândit că pot să folosească așa tertip. Dar ei l-au folosit, unii dintre ei. Iată noi o să închidem portița asta. O să modificăm legislația - noi atribuții pentru procurori, pentru ofițerii de investigații, vorbim de CNA ca să investigheze mai ușor. Deci, este un instrument legislativ și noi o să modificăm legislația, la solicitarea lor și la convingerea noastră. Și doi - controlul parlamentar. Deci noi am pus în acea Lege 381, pare-mi-se, că trebuie să verificăm lunar să avem audieri în cadrul Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități care sunt progresele, ce merge, ce nu funcționează, din practică, ce șmecherii și tertipuri au mai apărut în examinarea dosarelor în instanță și așa mai departe. Iar către instituții îndemnul este foarte simplu - nu există situații ideale la capitolul instituții, câte în lună și în stele și poftim, apucați-vă de lucru. Nu există așa ceva. Tot timpul o să fie probleme cu personalul, că sunt fluctuații, cu capacitățile oamenilor de acolo, cu finanțări, cu dotări. Sunt instituții care cu resurse modeste au demonstrat că muncesc și sunt alții care, în aceeași situație, au justificat că nu avem una, nu avem alta… Nu există așa ceva, mai ales când țara e în pericol. „Scuzați...”. Scuzele astea nu au trecut, nu sunt doar contraproductive, dar sunt de condamnat. Și noi o spunem de fiecare dată cu subiect și predicat: nu vă ascundeți după lipsa de creioane sau lipsa de hârtie și toner, nu funcționează! Nu funcționează când casa arde sau vine peste tine „ursul”. Ați văzut azi, iar au trăsnit o minciună. Serviciul de operațiuni teroriste în afara Federației Ruse a mai trăsnit una. Profit de ocazie să spun că acest serviciu al Kremlinului diseminează minciuni și falsuri. Republica Moldova este o țară care a menținut pacea și o s-o menținem în continuare pe ambele maluri ale Nistrului. Acolo sunt cetățenii noștri. Din păcate, acest stat agresor încă își ține pe teritoriul nostru ilegal armata și noi o să insistăm de fiecare dată să o să le spunem: Luați-vă, vă rog frumos acasă, și armata, și munițiile! Moldova nu are nevoie de așa oaspeți.
Moldova 1: Apropo, dar ce se mai aude cu acel plan de combatere a corupției politice, când îl vedem definitivat?
Igor Grosu: Amintiți-mi despre ce modificări legislative? Pentru că, pe de-o parte, noi am intervenit acum cu modificări în corupția politică. Am făcut mai dure sancțiunile și sunt opinii să ridicăm gradul de sancțiuni și la capitolul detenție și la capitolul amenzi, să fie mai usturătoare.
Moldova 1: Deci acestea sunt contribuțiile Parlamentului la acel plan cerut de președinta Maia Sandu.
Igor Grosu: Sigur, deja în diferite legi se regăsesc, fie că vorbim de Legea procuraturii, o avem în două lecturi. Trebuie să dăm la ședința următoare două legi care vizează Legea procuraturii, Legea combaterii imixiunii din exterior. Corupția politică are o legătură foarte directă cu imixtiunea din afară, pentru că noi avem două pericole la adresa securității noastre: Kremlinul - un factor extern, Federația Rusă, regimul dictatorial și corupția. Sunt două elemente care sunt periculoase și noi în sfârșit o constatăm într-un document oficial. Aici trebuie să se canalizeze toate eforturile de combatere, de contracarare a instituțiilor noastre.
Moldova 1: Vreau să vorbim și despre alte proiecte. Un proiect votat recent, dar care a stârnit nemulțumiri în societate - Bugetul pentru anul viitor. Înțelegem că nici acesta nu este votat în lectură finală și ar mai putea interveni modificări?
Igor Grosu: Se fac redactări acum și în cazul în care se va vedea că e nevoie de o lectură finală, lectura a treia, o vom da joi, în ultima ședință.
Moldova 1: Oricum, am văzut că sunt nemulțumiri din partea cetățenilor cu privire la distribuirea anumitor resurse financiare.
Igor Grosu: Cu privire la salarii? Am auzit, îi respectăm. Profesorii au solicitat 35 de procente și am spus sincer că nu e posibil așa ceva cu resursele pe care le avem noi. În alte sectoare am găsit ceva suplimentar și îi vom motiva prin intermediul gradelor didactice, gradul I, gradul II, gradul managerial, gradul superior. În același timp, trebuie să ne gândim și la polițiști. Acolo tot trebuie să majorăm. Trebuie să ne gândim și la medici, persoane din alte sectoare. Deci, atunci când o să avem resurse suplimentare, o să avem rectificări în 2025, atunci o să revenim. La angajații de la Hidrometeo am venit cu o majorare, dar nu suficientă. Și atunci am zis s-o facem în doi pași, acum puțin și în mai o să venim suplimentar. O inițiativă de a majora pensia minimă de 3300 pentru pensionarii care au stagiul de cotizare împlinit complet de 40 de ani. O să avem alimentarea copiilor, de la 1 septembrie, la ciclul primar și gimnazial. Deci sunt mai multe lucruri care trebuie să le acopere pe toate. De aceea, dorința noastră este să găsim resurse și la compensații în perioada rece a anului. Suntem abia în a doua lună. Haideți să vedem cum o să trecem iarna. Parcă Dumnezeu ține cu noi și, ulterior, o să facem o evaluare și o să revenim cu rectificări.
Moldova 1: Dacă tot vorbim de majorări salariale, haideți să vorbim și despre majorări de tarife, în contextul în care situația este incertă și nu știm ce se va întâmpla după 1 ianuarie, dacă vom mai avea energie electrică de la Cuciurgan. Am putea să ne așteptăm și la majorări de tarife la energie?
Igor Grosu: Priviți, noi energie electrică o să avem atât de la Cuciurgan, cât și din România sau din Rețeaua Europeană de Energie Electrică. Rusia sigur că folosește acum iarna aceasta pentru că ei iarna se activează la capitolul șantaj. Folosesc iarna asta probabil ca ultima iarnă în care ei mai pot explora acest instrument, acest moș gerilă al lor tradițional, probabil și el îi cu epoleți. Noi evident că suntem pregătiți. Am venit cu această situație excepțională, acest regim, în cazul în care ei nu își respectă prevederile contractuale, Gazprom-ul subordonat direct Kremlinului, că acolo nu există separare dintre business și politică. Cum îi spune șefului de la Gazprom, așa face. Deci ei nu respectă contractul semnat de ei, care spune foarte clar: până în 2026 aduce gazul până la intrarea la hotar. Aceasta este sarcina lor, nu a noastră. Prin Ucraina sau prin gazoductul turcesc, e angajamentul lor. Încercarea de a lega tranzitul de pretinsa datorie de 700 de milioane nu trece, noi nu o să acceptăm șantajul. N-avem datorii, nu noi am consumat gazul, ei au inventat datoria asta. Dacă cineva l-a consumat, să le prezinte nota lor, nu nouă. Acum, evident că noi avem grijă de cetățenii noștri, în cazul în care o să producă aceste modificări, aceste creșteri, o să venim cu compensații și la electricitate. Avem deja o bază de date de cetățeni, 700 și ceva de mii de înscrieri au avut loc în această bază de date. Guvernul monitorizează foarte atent. Acum o să facem plățile pe decembrie, o să fie ajustate la prețurile care sunt la gaz, la termie și așa mai departe. Deci, noi o să avem grijă de cetățenii noștri, chiar dacă cineva încearcă să ne mai șantajeze și iarna asta. Deja avem imunitate la aceste încercări și deja sunt lipsiți de imaginație, ca să zic așa. Ați văzut, azi a mai trăsnit încă una. Așa e un stat agresor, el nu poate să vină cu ceva pozitiv și bun. Împrejur propagă minciună, încearcă să inducă frică, deznădejde și așa mai departe. Nu o să le reușească nici de data asta.
Moldova 1: În acest an, Parlamentul a aprobat un șir de legi care aliniază legislația noastră la cea europeană. În prezent, cât de aliniată este Republica Moldova la acquis-ul comunitar?
Igor Grosu: Ca procentaj, nu vă pot spune acum. Cert este că avem încă mult de lucru. Și vorba aia: dacă noi o să stăm și o să facem consultări la nesfârșit, pauzele lungi și dese nu sunt cheia marilor succese. Aici noi trebuie să ne mișcăm repede, să învățăm din experiența țărilor care au trecut prin procesul ăsta. Vorbim de România care a tradus toată legislația europeană. O luăm, îi întrebăm: ce a funcționat la voi, ce nu a mers? Sunt gata să ne spună de ce n-a mers sau unde, au făcut promisiuni țările baltice în sensul în care venim din același istoric. Dar cred că o să fie mai clar din moment ce o să fie deschis procesul de negocieri pe acele trei clustere care se discută și foarte mult mizăm pe susținerea președinției poloneze. Polonia preia de la 1 ianuarie 2025 șefia UE, avem tot suportul, toată deschiderea, mesajele de încurajare primite. Și aici spuneau deputații români că atunci când România era în proces de negociere și trebuia să închidă capitole, ei munceau până noaptea târziu, erau sesiuni care durau până noaptea. Și nu suntem noi primii cu o asemenea experiență, trebuie de muncit. Dacă la ceva trebuie de revenit, o să revenim și o să corectăm. Îi rugăm pe cei din societatea civilă, colegii, să urmărească foarte atent și să ne atenționeze: vedeți, acolo ceva s-a omis sau ne completăm reciproc. Convingerea mea e că toți avem aceleași intenții, mișcăm Republica Moldova în procesul de integrare europeană cât mai repede. Calitativ și la timp.
Moldova 1: Dacă e să revenim un pic la subiectul parlamentarelor de anul viitor, deja există voci care spun că PAS nu va mai avea majoritate în viitorul Legislativ. Dacă se adeverește acest scenariu, ce colaborări vede PAS-ul în viitorul Parlament? Coaliții?
Igor Grosu: În primul rând, asta o decide măria sa alegătorul. Da, toți politicienii o să mergem în fața alegătorilor în campania electorală pentru parlamentare și o să cerem votul, o să venim cu argumentele noastre. Evident, parlamentarele sunt foarte importante, fără a diminua importanța referendumului sau a prezidențialelor. Cu alte cuvinte, parlamentarele sunt ultima bătălie înaintea unei perioade în care noi, având președinte în al doilea mandat, având o majoritate parlamentară proeuropeană, un guvern proeuropean, să ne putem mișca repede în procesul de negocieri. Iată de ce și parlamentarele sunt importante. Asta noi înțelegem și inamicii noștri din exterior, în special, înțeleg lucrul ăsta. Acum, opțiunile trebuie să fie deschise toate. De la cel mai optimist scenariu, să ai confortul, să ai majoritatea ca să poți adopta decizii, e o situație ideală. S-ar putea să fie necesitatea de a discuta despre coaliții, este o practică firească în care suntem. Priviți în România acum, chiar în minutele în care noi discutăm, se avansează în acest proces și foarte bine că avansează, pentru că noi avem nevoie de o Românie cu Guvern, miniștri, cu șefi numiți la Camera deputaților, în Senat, cu care să putem interacționa în mod constant.
Noi suntem deschiși pentru discuții, vom fi deschiși și acum suntem deschiși, dar după alegeri, după validarea rezultatelor, vom discuta cu acei parlamentari, cu acele forțe politice care împărtășesc opțiunile noastre de integrare europeană. Astăzi dezideratul nostru nu poate fi altul, dar și îndemnul meu constant către toți, în special către opoziția parlamentară, dar și neparlamentară, care se poziționează mai mult statalistă și nu spune nimic de integrarea europeană sau evită. Spun: veniți, puneți umărul că aici au de lucru toți, și noi, și ei, și toată lumea are de lucru și încă rămâne. Pentru că ăsta-i unicul vector de dezvoltare, pace, stabilitate, respect pentru viața omului și așa mai departe. Alt model eu nu văd. Și lumea la fel, văzând ce se întâmplă în Ucraina și ce crime comite în Federația Rusă, nu este modelul nostru. Și asta o recunosc și cei care nu recunosc public. Ei înțeleg lucrul ăsta cât de periculos e acest model, acest scenariu nu numai pentru Republica Moldova, pentru toată vecinătatea Federației Ruse. Sunt înconjurați peste tot de jur împrejur au conflicte înghețate, dezghețate. E impresia că asta e specialitatea casei. Și în Caucaz, și în Ucraina, în Siria stau pe buzele militare încă. Dar nu, ăsta nu e modelul nostru.
Modelul nostru de dezvoltare firesc, organic, cultural, istoric e modelul european. Și noi încolo trebuie să mergem. Deci, ăsta e îndemnul nostru: indiferent de poziționările ideologice, doctrinare, pentru că e firesc să avem diferențe. Unii sunt mai de orientare liberală, mai probusiness, pentru o mai puțină intervenție a statului în economie, alții pentru sporirea ponderii statului în economie în dimensiunea socială și așa mai departe. Tot timpul putem găsi un echilibru, pentru că atunci când vorbim de problema pensiilor sau problema mediului de afaceri, a agricultorilor, putem ajunge la un numitor comun ca să ne putem mișca repede înainte.
Moldova 1: Și pe final, cu ce lecție plecați din acest an și ce priorități ați pus deja pe agendă pentru următorul an?
Igor Grosu: Mesajul meu pentru 2024 reiese din experiența noastră. Eu le zic așa moldovenilor, cetățenilor Republicii Moldova: Haideți să depunem un efort, să ne învățăm să ne bucurăm de rezultatele noastre, așa modeste cum sunt ele, să ne mândrim de faptul că suntem cetățenii acestei țări. Noi, cu resursele noastre modeste, am reușit să facem față unor provocări tare serioase, foarte complicate. Începând de la refugiați, criza energetică, războiul de alături și în același timp să putem să deschidem negocieri de aderare, să trecem prin două campanii electorale. Haideți să ne bucurăm și de victoriile mici, fiecare luată în parte, că e vorba de o mică afacere, succesul unei familii și așa mai departe. Să nu ne lăsăm divizați, asta e ceea ce ne vor neprietenii noștri. Nu trebuie să le dăm voie, trebuie să ne bucurăm să fim mândri. Ne mândrim când te uiți împrejur și ce se mai întâmplă prin proximitatea noastră.
Trebuie să realizăm că noi am fost bravo. Cred că toți împreună am fost bravo, așa modești, cu resursele noastre modeste. Și asta dovedește faptul că noi putem, suntem capabili. Să fim mai optimiști că o să fie totul bine și, chiar de sunt procese complicate, noi o să facem față, noi deja avem imunitate la toate invențiile neprietenilor noștri din interior sau din exterior. Așa e când ești în prima linie, cumva te țin tot timpul să ai o imunitate, un vaccin, ce te ține în tonus. Așa că totul o să fie bine. Capul sus, să avem un an bun!
