Revista presei // Principala provocare pentru Maia Sandu în al doilea mandat de președinte
Publicațiile din RM comentează situația politică din cel de al doilea mandat al președintei Maia Sandu și fac pronosticuri pentru următorii 4 ani.
Învestită în funcție, președinta Maia Sandu își începe oficial al doilea mandat într-un context complicat, marcat de criza energetică și de alte amenințări hibride ale Federației Ruse, constată analistul politic, Victor Ciobanu, la emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova. „Majorarea tarifelor la electricitate, provocările în domeniul energetic, un eventual deficit de electricitate de la începutul anului, sunt situații care trebuie gestionate foarte minuțios ca să nu se ajungă la o dezamăgire foarte mare în preajma alegerilor parlamentare, semnalează expertul. Potrivit lui Victor Ciobau, în viitorul apropiat, Kremlinul va acționa foarte activ, iar toate tentativele de a deturna vectorul european al statului trebuie contracarate, pentru a nu se ajunge în situația Georgiei”.
Câștigarea alegerilor prezidențiale în care Rusia s-a implicat mai mut ca niciodată, a fost doar o etapă pentru actuala guvernare pro-europeană de la Chișinău. E opinia profesorului în relații internaționale, Valentin Naumescu, exprimată într-un interviu pentru Radio Moldova. Potrivit expertului, formarea unei coaliții pro-occidentale după alegerile parlamentare de anul viitor va fi un obiectiv extrem de greu de realizat. Valentin Naumescu susține că va fi un proces electoral dur, cu multe provocări, urmat în toamnă de negocieri pentru a trece de 50 la sută mandate în Parlament, fără de care nu există nici o șansă pentru a continua parcursul european al Republicii Moldova.
Capacitatea președintei Maia Sandu de a-și continua politica externă pro-europeană va depinde direct de configurația viitorului Parlament, e și părerea exprimată de analistul politic Ion Tăbârță, pentru Radio Chișinău. Expertul politic, a atenționat în acest context că un legislativ ostil ar putea restrânge semnificativ marja de manevră a șefei statului. Dacă va fi un parlament majoritar pro-european, mandatul Maiei Sandu va fi relativ liniștit, subliniază expertul amintind că în primul ei mandat, a avut parte de o majoritate parlamentară și de un guvern de orientare pro-occidentală. Nu este garantat că vom avea aceeași situație în al doilea mandat, fapt care va depinde de rezultatele alegerilor parlamentare, subliniază Ion Tăbârță.
Felul în care partidul de guvernământ va gestiona criza energetică va juca un rol important în ratingul acestuia la parlamentare, a opinat citat de Newsmaker, expertul WatchDog Andrei Curăraru. El notează că în prezent, ratingul PAS este sub 30%, ceea ce indică o criză internă în partid și că „ar trebui să se ocupe mai mult de problemele administrative și mai puțin de cele politice”. Cu toate acestea, în Republica Moldova există un nivel ridicat de susținere pentru integrarea europeană, ceea ce arată că partidelor antieuropene le va fi mai dificil să formeze o majoritate parlamentară, observă același analist politic.
Maiei Sandu îi revine o sarcină dificilă: până la sfârșitul celui de-al doilea mandat, să finalizeze negocierile cu UE, făcând integrarea europeană ireversibilă, pentru a nu repeta scenariul Georgiei, notează Newsmaker. Publicația amintește că președintele nu are prea multe atribuții legale, R. Moldova fiind o republică parlamentară. Parlamentul este cel mai înalt organ reprezentativ și singurul organ legislativ al puterii. Doctorul în științe politice, Angela Colațchi, observă, citată de NewsMaker, că Maia Sandu este limitată nu doar de atribuții, ci și de timp. Atât ea, cât și alți reprezentanți ai actualei guvernări au promis aderarea Moldovei la UE până în 2030. Și pentru că cel de-al doilea mandat al Maiei Sandu se va încheia la sfârșitul anului 2028, negocierile pentru aderarea la UE ar trebui finalizate până atunci. Acest obiectiv va putea fi atins doar dacă următorul Parlament va fi proeuropean și conjunctura externă va fi favorabilă, conchide Angela Colațchi, citată de News Maker.
În prezent, nu există indicii despre posibile destabilizări ale situației interne din partea unor grupări organizate criminale, a declarat procurorul general Ion Munteanu pentru Radio Moldova. Cu toate acestea, în apropierea alegerilor parlamentare, acesta nu exclude o intensificare a unor astfel de acțiuni, similare cu cele observate la scrutinele din toamnă. În același timp, modalitățile grupărilor criminale organizate de a frauda alegerile, inclusiv prin corupere electorală, se schimbă constant, iar autoritățile depun efortul de a le urmări și a întreprinde măsurile necesare, a adăugat Ion Munteanu.„Suntem foarte conștienți că aceasta nu este etapa de vârf și că infractorii își vor adapta modalitățile. Identificăm situații în care sunt utilizați bani virtuali. Suntem în discuții cu puterea legislativă și executivă pentru a adapta legislația, pentru a avea claritate cum ar trebui aceste tranzacții cu criptomonede să fie reglementate într-un fel sau altul”, a specificat procurorul general.
Rezultatele triste ale testelor PISA au arătat în ultimele campanii electorale, atât din Republica Moldova, cât și din România, ce rezultate poate avea lipsa unui sistem consistent de educație și neglijarea culturii, constată Veridica. După primul tur al alegerilor prezidențiale din România una din cele mai discutate teme a fost problema educației și rezultatele pe care le-a generat în mod vizibil, notează autorul articolului. Despre rostul culturii și al educației aflăm din interviul acordat Veridica de scriitorul Oleg Serebrian, vicepremier pentru Reintegrare în Guvernul Republicii Moldova. „Desigur, democrația înseamnă întâi de toate un vot acordat în cunoștință de cauză, dar așa ceva e foarte greu de atins. Votul e, în cea mai mare parte, dictat de preferințe foarte subiective. Nici măcar nu mai e vorba de preferințe ideologice, cum era în veacul trecut. Din punct de vedere ideologic acum, cel puțin în Europa, aproape totul e o apă și un pământ. Respectiv, cel care reușește să capete un „profil”, să fie identificabili în această masă tot mai omogenă de mesaje inodore și ”politic corecte”, devine și recognoscibil, implicit - mai atractiv”, explică Oleg Serebrian. ”Noi ieșim din era ”democrației de tip vechi” și ne îndreptăm, treptat-treptat, spre o ”democrație dirijată”. Regulile de joc se schimbă – și pentru actorii politici, care la necesitate pot fi scoși din cursă cu o tot mai mare ușurință, dar și pentru mass-media. În fond, mass-media pierde repede și hotărât teren în favoarea rețelelor sociale. ”Vulgarizarea” știrilor și atitudinilor devine un element definitoriu al acestui nou sistem politic”, constată Oleg Serebrian, în interviul acordat Veridica.
