Revista presei internaționale // Ultimele măsuri de sprijin pentru Ucraina luate de administrația Biden; Pregătiri pentru alegeri parlamentare în Germania
Presa internațională scoate în evidență ultimele măsuri de sprijin pentru Ucraina pe care le ia actuala administrație de la Washington în frunte cu președintele Joe Biden, dar și prioritățile politicii externe ale viitorului președinte american Donald Trump. Publicațiile europene descriu pregătirile pentru alegerile parlamentare din Germania care au loc pe fondul unor măsuri sporite de securitate după atacul terorist de săptămâna trecută la un târg de Crăciun. Finlanda își intensifică lupta cu propaganda și dezinformarea, scriu mai multe publicații internaționale.
Președintele ales al SUA Donald Trump, va căuta să obțină o pace justă și durabilă în Ucraina, a declarat pentru canalul american de televiziune Fox, generalul Keith Kellogg, care va ocupa funcția de reprezentant special pentru Ucraina în administrația viitorului lider de la Casa Albă. Kellogg a subliniat că Trump vrea să pună capăt violențelor și să aducă pace în regiune, iar acest lucru reprezintă principala prioritate a politicii sale internaționale.
Președintele SUA, Joe Biden, ia în considerare impunerea unor noi sancțiuni majore împotriva sectorului energetic rus, ca un ultim efort al administrației sale în războiul financiar împotriva lui Vladimir Putin, scrie The Washington Post. Potrivit publicației, aceste sancțiuni ar oferi echipei viitorului președinte Donald Trump mai multe instrumente de negociere cu Putin pentru încheierea războiului din Ucraina. Măsurile ar viza „flota din umbră” și exportatorii ruși de petrol care nu au fost încă sancționați. Se discută chiar despre retragerea licențelor care permit băncilor să proceseze tranzacțiile cu energie rusă. Scopul acestor sancțiuni ar fi reducerea semnificativă a veniturilor din exporturile rusești în anul care vine, conchide The Washington Post.
Uniunea Europeană își golește rapid depozitele de gaz din cauza vremii reci și a reducerii importurilor maritime, ceea ce a dus la creșterea cererii, transmite Financial Times. Volumul gazului din depozitele UE a scăzut cu aproape 20% între sfârșitul lunii septembrie și mijlocul lunii decembrie, scrie publicația. Europa s-a bazat în ultimii doi ani mai mult pe gazul stocat în depozitele sale pentru a compensa scăderea importurilor de gaz lichefiat și a răspunde cererii în creștere, expică Financial Times. Competiția pentru importurile de de gaz lichefiat din partea cumpărătorilor asiatici, atrași de prețuri mai mici, a dus la o încetinire a importurilor. În urmă cu un an, nivelul stocurilor era de aproximativ 75%, ușor peste media ultimilor 10 ani. Prețurile la gaz sunt acum cu aproximativ 90% mai mici decât în timpul crizei energetice din vara anului 2022, dar epuizarea stocurilor în timpul iernii ar putea face umplerea acestora mai dificilă și mai scumpă în anul care vine, estimează Financial Times.
A trecut deja mai bine de o săptămână de când două petroliere „Volgoneft”, cele mai populare în flota rusă, s-au scufundat în strâmtoarea Kerci, între Marea Neagră și Marea Azov, relevă The Moscow Times. Deși au existat condiții pentru a extrage păcura scursă în mare, acest lucru nu s-a întâmplat, constată publicația. „Ecologiștii avertizau de mult timp că, într-o țară unde legea este subordonată ordinelor liderului național, astfel de catastrofe ecologice sunt inevitabile. Petrolierele vechi de peste 50 de ani ar fi trebuit să ajungă de mult la dezmembrare, însă nu există nimeni care să le scoată din exploatare.
Autoritățile ruse nu-i vor trage la răspundere pe cei care sunt cu adevărat responsabili de producerea catastrofei ecologice, iar vina va fi atribuită echipajelor. În viitor, numărul acestor catastrofe ar putea fi redus doar dacă guvernul și societatea ar reacționa corespunzător și ar înfrunta cauzele reale ale accidentelor. Deocamdată, însă, autoritățile ruse continuă să minimalizeze efectele catastrofei, iar impactul ecologic al acesteia va fi devastator, cu mii de animale marine și păsări moarte. Rusia nu a respectat niciodată standardele ecologice, iar după începutul războiului cu Ucraina, aceste standarde au dispărut complet”, conchide The Moscow Times.
Atacul de la târgul de Crăciun din Magdeburg, soldat cu 5 morți și 200 de răniți, alimentează temerile legate de o campanie electorală marcată de frică în Germania. E semnalul de alarmă tras de publicația Der Spiegel. Potrivit ziarului, ministerul german de interne cere adoptarea urgentă a proiectelor de legi restante privind securitatea internă. După ce ancheta va releva o imagine clară a făptuitorului și a contextului infracțiunii, se vor trage concluziile necesare, susține ministerul de interne. După atacul de la Magdeburg, creștin-democrații, cotați cu prima șansă la apropiatele alegeri parlamentare, militează din nou pentru ca restricțiile legale să fie înăsprite, remarcă Der Spiegel. Publicația subliniază că în programul său electoral, conservatorii solicită mai multă supraveghere video, de recunoaștere facială automată și investigații online, o înăsprire a legii penale și o perioadă minimă de stocare a adreselor IP.
Relațiile dintre SUA și China sunt în cele mai proaste condiții din ultimii 50 de ani, iar Donald Trump a fost principalul factor declanșator al acestei situații, scrie Meduza. Potrivit publicației, principala cauză a deteriorării relațiilor este dezamăgirea americanilor față de politica lor față de China, care își are rădăcinile în perioada Războiului Rece. „În ciuda speranțelor inițiale, China nu a urmat modelul altor țări asiatice, iar semnalele de autodeterminare au devenit din ce în ce mai clare, culminând cu represiunea din Piața Tiananmen în 1989. Barack Obama și Hillary Clinton au încercat să reseteze relațiile, dar problema dependenței economice a SUA de China a rămas nerezolvată. Trump a promis să schimbe acest lucru, iar în timpul primului său mandat a început un proces de izolare economică de China. Statele Unite nu trebuie să gestioneze competiția cu China, ci să o câștige. Potrivit autorilor, America va învinge doar dacă va determina conducerea chineză să-și schimbe complet politica internă și externă. În opinia lor, pentru a atinge acest obiectiv, este necesară o militarizare rapidă și chiar mobilizarea societății, iar sub conducerea lui Trump, astfel de decizii vor deveni fundamentale pentru administrația viitoare”, conchide Meduza.
Departamentul de Stat al SUA a pierdut singura agenție care depista și contracara dezinformarea produsă de țări rivale precum China și Rusia, transmite AFP. Agenția de presă precizează că biroul Departamentului de Stat specializat în combaterea dezinformărilor străine (Global Engagement Center), a fost închis după ce Congresul i-a tăiat fondurile. „Lovitura finală pentru agenție – care avea un buget de 61 de milioane de dolari și aproximativ 120 de angajați – a venit în momentul în care măsura de prelungire a finanțării sale a fost eliminată din versiunea finală a legislației de săptămâna trecută, prin care s-a evitat paralizia bugetului federal. Centrul a fost mult timp ținta parlamentarilor republicani, majoritari în Camera Reprezentanților, care l-au acuzat de cenzură și de urmărirea americanilor. Anul trecut, Elon Musk, care a devenit între timp principalul susținător al lui Donald Trump, a afirmat că Global Engagement Center reprezintă o amenințare la adresa democrației americane”, relevă AFP.
În Finlanda, abilitățile necesare pentru a identifica dezinformarea online sunt predate în școli, elevii dobândind astfel cunoștințe cruciale pentru a contracara un pericol în creștere în societățile actuale, scrie AFP. Potrivit agenției de presă, întrebările esențiale pe care profesorii le pun elevilor într-o lume saturată de informații sunt: cine se află în spatele conținutului informației și ce scop urmărește? Învățându-și cetățenii cum să analizeze critic conținutul media, să dejoace farse și să identifice informații false, Finlanda își propune să promoveze educația în utilizarea media ca pe o competență civică, nottează AFP. Aceeași agenție de presă amintește că Finlanda a fost una dintre primele țări europene care a definit o politică națională în acest domeniu în 2013. În 2019, ea a fost integrată în toate disciplinele din programa școlară, predate de la ciclul primar până la cel gimnazial.
