Revista presei // În 2025, RM va avea de înfruntat aceleași probleme legate de dezinformare și acțiuni hibride
Mai multe publicații din RM fac totalurile anului 2024 pe diverse domenii și prezintă pronosticuri pentru anul care vine.
În decursul anului 2024, Republica Moldova a continuat să progreseze pe calea aderării la Uniunea Europeană, în ciuda provocărilor majore cauzate de războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina și de atacurile hibride împotriva țării. E constatarea făcută de viceprim - ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, într-un interviu acordat postului public de televiziune Moldova1. Oficialul a notat că în 2025, statul va avea de înfruntat aceleași probleme legate de dezinformare și alte acțiuni hibride. În paralel cu procesele tehnice ce țin de parcursul european, Chișinăul lucrează la îndeplinirea condițiilor pentru a putea începe discuțiile despre debursările banilor din Planul de creștere economică de 1,8 miliarde de euro, a menționat Cristina Gherasimov. În prezent, RM este în proces de definitivare a agendei de reforme și de identificare a sectoarelor prioritare pentru investiții, a mai spus viceprim - ministrul pentru Integrare Europeană în interviul acordat Moldova 1. Cu cât mai repede vor veni aceste fonduri, cu atât mai devreme vor fi făcute investițiile care vor aduce avantaje și beneficii economice nu doar de lungă durată, dar și imediate, a punctat oficialul de la Chișinău.
Calea unui fake, titrează Ziarul de Gardă, expicând cum au amplificat canalele de Telegram pro-ruse falsul despre „planurile militare” ale Maiei Sandu în regiunea transnistreană. Autorul articolului notează că în ultimele zile, agenții de influență ruși și propagandiștii aduc tot mai mute acuzații conducerii Republicii Moldova, afirmând că președinta Maia Sandu ar fi cerut pregătirea unui plan militar pentru a prelua controlul asupra regiunii transnistrene și a „elimina” trupele ruse de menținere a păcii din regiune. În același timp, propagandiștii creează impresia că Uniunea Europeană ar sprijini tacit un asemenea plan și că nu s-ar opune unor noi crize în sfera de interes a Rusiei, scrie Ziarul de Gardă. Inițial, Agenția Rusă Tass a adunat aproape 62 de mii de vizualizări pe Telegram și a fost preluată de un șir de canale de Telegram pro-ruse. Și agenția rusească Russia Today a distribuit informația, postarea adunând peste 222 de mii de vizualizări, în timp ce o postare a RIA Novosti a acumulat peste 633 de mii de vizualizări și iarăsi a fost distribuită de un șir de canale de Telegram. Ulterior, textul Serviciului rus de informații externe a fost preluat și de oligarhul fugar Ilan Șor, care a redistribuit mesajul pe un șir de canale de Telegram, între care Mamalîga i tokana și Gagauznews.
Agenția Informațională de Stat MOLDPRES publică un articol cu Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, care spune că instituirea unui sistem integrat de management al calității aerului e una dintre principalele realizări în domeniu din 2024, conform cerințelor Uniunii Europene. Referindu-se la agenda ecologică a țării în anul următor, reprezentantul guvernului a spus că se întreprid acțiuni pentru dezvoltarea infrastructurii de monitorizare a calității aerului, inclusiv extinderea și îmbunătățirea rețelelor de monitorizare a poluării, cu integrarea unor noi stații de monitorizare a calității aerului și raportarea în timp real a nivelurilor de poluare. În acest scop este prevăzută procurarea cu suportul proiectului UE-PNUD a 11 stații de monitoring automate. Totodată cu sprijin extern urmează a fi realizate proiecte de mediu care să sprijine tranziția către o economie verde, reziliența la schimbările climatice și conservarea biodiversității. Toate aceste aspecte urmează a fi discutate la reuniunea privind screeningul bilateral cu Comisia Europeană pe capitolul 27 „Mediu” la finele lunii iunie – începutul lunii iulie 2025 la Buxelles, a precizat ministrul mediului în interviul acordat Moldpres.
„Salariile în euro par mari pe hârtie, dar în practică pierd teren rapid”, e o constatare a economistului Veaceslav Ioniță, la care arage atentia agenția IPN. Expertul subliniaza ca doar în doar patru ani, puterea de cumpărare a euro în Moldova a scăzut cu peste 70%. Ceea ce cumpărai cu 100 de euro în 2020 azi cumperi cu 170 de euro, spune Ioniță. Potrivit economistului, un salariu de 1000 de euro primit astăzi echivalează cu 590 de euro în 2020. În 2000, când moldovenii plecați peste hotare trimiteau 100 de euro, acești bani aveau o putere de cumpărare impresionantă, amintește Veaceslav Ioniță. În 2020, pentru a cumpăra aceeași cantitate de bunuri era nevoie de 240 de euro, iar în 2024, aceleași bunuri pot fi achitate cu 400 de euro, constată economistul. Expertul explică acest fenomen prin creșterea prețurilor din ultimii ani, în urma căreia valoarea banilor a scăzut.
