Revista presei internaționale // Zborul unei rachete rusești deasupra RM și României în dimineața de Crăciun - o provocare
Publicațiile străine comentează survolarea spațiului aerian al RM de către rachete rusești. Prăbușirea în Kazahstan a unui avion de pasageri care zbura din Azerbaidjan în republica cecenă din Rusia, e un alt subiect aflat în atenția presei internaționale.
Zborul unei rachete rusești deasupra Republicii Moldova și României în dimineața zilei de Crăciun a fost o provocare din partea Rusiei. E părerea analistului militar ucrainean, Denis Popovici, exprimată într-un interviu acordat postului Radio NV. Analistul militar a precizat că traiectoria rachetelor e programată înainte de lansare, ceea ce înseamnă că Rusia și-a orientat intenționat una dintre rachete spre spațiul aerian al Republicii Modova și apoi spre cel al României, înainte de a ajunge în regiunea Cernăuți. În acest fel, Rusia a testat din nou vigilența NATO pentru a se convinge că blocul militar transatlantic nu va reacționa pe măsură.
Opiniile analistului militar ucrainean, Denis Popovici sunt publicate și de agenția Unian, care precizează că autoritățile de la București neagă că una dintre rachetele rusești ar fi survolat spațiul aerian al României, precum afirmă Kievul. Unian amintește că potrivit armatei ucrainene, în dimineața zilei de Crăciun, Ucraina a fost supusă unui nou atac masiv aerian, iar una dintre rachete a survolat timp de două minute spațiul aerian din nordul Republicii Moldova și apoi ar fi pătruns în spațiul aerian al României, înainte de a ajunge în regiunea Cernăuți din vestul Ucrainei.
Cum și de ce s-a prăbușit în Kazahstan un avion de pasageri care zbura din Azerbaidjan în republica cecenă din Rusia? E o întrebare la care caută răspuns mai multe publicații și agenții de presă. BBC scoate în evidență principalele versiuni privind posibilele cauze ale incidentului, în care au murit peste jumătate dintre cei 67 de pasageri aflați la bordul aeronavei. BBC notează că avionul a ajuns mai întâi în orașul Groznîi unde a încercat să aterizeze de trei ori, dar fără succes. Unul dintre supraviețuitori spune citat de BBC că în timpul celei de-a treia tentative de a ateriza s-a produs o explozie, iar avionul și-a reluat zborul îndreptându-se spre cel mai apropiat aeroport, care s-a dovedit a fi cel din orașul Aktau din Kazahstanul vecin, unde s-a și prăbușit în cele din urmă aeronava. O versiune sugerează că prăbușirea ar fi fost cauzată de o coliziune cu păsări, dar imagini de la locul accidentului arată găuri pe stabilizatoarele din spatele avionului, care ar putea fi rezultatul unei lovituri de rachetă, remarcă BBC. Autoritățile ruse nu au confirmat acest lucru, însă o asemenea ipoteză nu poate fi exclusă, în condițiile în care avionul ajunsese în capitala cecenă tocmai când sistemele de apărare aeriană ruse încercau să doboare câteva drone de luptă ucrainene.
Avionul s-a prăbușit în Kazahstan fiind lovit de sistemele de apărare anti-aeriană rusești. E părerea consilierului administrației prezidențiale de la Kiev, Mihail Podoleak, în cadrul unui maraton televizat transmis de mai multe posturi de televiziune din Ucraina. Podoliak se arată convins că nu a fost un accident aviatic precum pretind autoritățile ruse. Șeful Centrului de Combatere a Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Andrei Kovalenco, a menționat pentru aceleași posturi TV că Rusia ar fi trebuit să închidă spațiul aerian deasupra orașului cecen Groznîi spre care se îndrepta avionul, dar nu a făcut acest lucru. Potrivit oficialului, aeronava a fost lovită de rachete rusești de apărare antiaeriană, iar apoi "a fost trimisă în Kazahstan, în loc să fi aterizat de urgență în Groznîi pentru a salva viețile pasagerilor".
Compania rusă Oboronlogistics susține că nava sa de marfă ”Ursa Mare” s-a scufundat în Marea Mediterană pe 23 decembrie din cauza unui atac terorist, și nu din cauza supraîncărcării, relatează Interfax. Nava, care se afla în derivă în largul apelor Spaniei, a fost lovită de trei explozii, susține administrația companiei, citată de agenția rusă de stat. ”Ursa Mare”, care transporta o încărcătură de 806 tone, se îndrepta din Sankt Petersburg către Vladivostok, amintește agenția de presă. Potrivit acesteia, compania rusă respinge afirmațiile apărute în mass-media conform cărora nava ar fi fost supraîncărcată, subliniind că aceste informații dăunează reputației sale.
AFP precizează că la plecarea din Sankt Petersburg, nava comercială Ursa Mare, a indicat că următoarea sa escală este portul rusesc Vladivostok, nu portul sirian Tartus, în care a făcut curse anterior. Nava era una de bază pe ruta rusă de aprovizionare către Tartus, bază a Marinei militare ruse din estul Mediteranei, subliniază AFP. „Ursa Major era operată de o filială a companiei ruse de apărare Oboronlogistika, aflată sub sancțiuni. Trezoreria SUA a inclus nava de transporturi grele într-un pachet de sancțiuni legate de Ucraina în mai 2022. Nava Ursa Major „transporta macarale mari, care au relevanță strategică”, remarcă AFP.
