Social

Aprobat în Parlament // Bugetul pentru apărare va ajunge la 1% din PIB până în 2030, Rusia - principala amenințare

Bugetul pentru apărarea Republicii Moldova va crește gradual până la 1% din Produsul intern brut (PIB), până în 2030. Parlamentul a aprobat Strategia națională de apărare. Potrivit documentului, războiul din țara vecină, Ucraina, staționarea ilegală a trupelor ruse pe teritoriul din stânga Nistrului, precum și războiul hibrid purtat de Federația Rusă, direct sau prin intermediari – sunt principalele amenințări și riscuri de securitate la adresa țării.

Strategia națională de apărare 2024-2034 stabilește trei riscuri majore la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Unul din ele – agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Documentul precizează că războiul pe scară largă declanșat acum doi ani împotriva țării vecine creează inclusiv premisele „imediate” pentru o posibilă agresiune armată și asupra Republicii Moldova. „Un obiectiv posibil – stabilirea unui coridor militar terestru până la hotarele Republicii Moldova – ar reprezenta o amenințare directă la adresa ordinii constituționale și statalității țării”, se precizează în textul Strategiei.

Un alt risc, potrivit documentului, este reprezentat de acțiunile de tip hibrid desfășurate de Federația Rusă, direct sau prin intermediul unor elemente, organizații și grupuri sociale cu orientări radicale, din Republica Moldova. „Acestea urmăresc să împiedice statul să-și apere interesele naționale, precum și să reducă capacitatea țării de a-și promova obiectivele strategice”, se menționează în documentul citat.

Securitatea țării este amenințată, potrivit Strategiei, inclusiv de forțele militare ale Federației Ruse, staționate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, precum și de forțele armate separatiste. Ministerul Apărării menționează că acestea, „fiecare în parte sau acționând sinergic pentru promovarea obiectivelor lor, reprezintă în sine o amenințare majoră la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Alte riscuri la adresa Republicii Moldova sunt, potrivit proiectului Strategiei, instabilitatea politică, stagnarea economică, crizele economice și energetice, dezinformarea, atacurile cibernetice, traficul ilicit de armament și migrația ilegală. Ministerul Apărării precizează că, deși acestea nu au un caracter militar, pot afecta negativ, drept consecință, securitatea militară și apărarea Republicii Moldova, inclusiv finanțarea și dezvoltarea capacităților de apărare.

Obiective – mai mulți bani pentru apărare, capacități de apărare antiaeriană, consolidarea cooperării cu NATO, SUA și UE

Pentru a contracara amenințările la adresa securității Republicii Moldova, sunt stabilite mai multe obiective. Între acestea – dezvoltarea unor capabilități de luptă și de sprijin de luptă agile. „O atenție specială, în acest sens, va fi acordată capacității de apărare antiaeriană, comandă și control, artilerie, mobilitate și manevră, geniu, avertizare timpurie, informații și cercetare militară, forțe speciale, protecție a forțelor, comunicații și securitate cibernetică.”

O altă prioritate a autorităților, stabilită în Strategie, este dezvoltarea cooperării bilaterale pe dimensiunea apărării cu „partenerii tradiționali”, cum ar fi SUA, România, Ucraina, Marea Britanie, Germania, China, Suedia, Franța, Japonia etc.

În ceea ce privește Federația Rusă, Strategia prevede menținerea dialogului bilateral în vederea identificării soluțiilor pentru retragerea forțelor armate rusești, precum și pentru distrugerea și/sau evacuarea stocului de muniții depozitate pe teritoriul Republicii Moldova, sub supraveghere internațională.

Conform Strategiei, bugetul de apărare urmează să atingă, până în 2030, 1% din Produsul intern brut (PIB). Documentul prevede că banii vor fi folosiți, în mod prioritar, pentru menținerea, dezvoltarea și modernizarea capacității operaționale a Forțelor Armate, precum și pentru sporirea contribuției la asigurarea securității regionale și internaționale. „Un prim pas în vederea realizării acestui imperativ a fost făcut după declanșarea războiului din Ucraina, prin creșterea resurselor alocate din bugetul de stat, de la 0,39% din PIB, în anul 2022, la 0,55% pentru anul 2023, aproximativ 70% din această creștere fiind direcționate spre modernizare. Totodată, complementar resurselor financiare naționale a fost valorificată asistența din partea parteneriatelor pe linie bilaterală, UE și NATO.”

De precizat în acest context că Produsul intern brut al Republicii Moldova în 2023, potrivit Biroului Național de Statistică, a fost de 300,4 miliarde de lei.

• Opinia experților: 1% din PIB pentru apărare – prea puțin; 2030 – un termen prea îndepărtat

Amintim în acest context că Parlamentul a aprobat, la sfârșitul anului trecut, Strategia securității naționale, la inițiativa președintei țării, Maia Sandu.

• Maia Sandu salută adoptarea Strategiei de Securitate Națională. „Să devenim un stat puternic, modern, rezilient și european, capabil să aibă grijă de cetățenii săi”

X