Revista presei internaționale // Accident aviatic: Baku așteaptă ca Moscova să-și recunoască vina; Propaganda de la Moscova - avionul s-a ciocnit de un stol de păsări
Presa internațională continuă să descrie contextul în care un avion din Azerbaidjan s-a prăbușit în Kazahstan după ce nu reușise să aterizeze în Rusia. Mai multe publicații urmăresc evoluția războiului ruso-ucrainean, dar și a percepției europenilor față de război.
Avionul de pasageri Azerbaijan Airlines a fost doborât de o rachetă rusească, titrează Euronews, referindu-se la cauzele prăbușirii unei aeronave pe un aeroport din Kazahstan în dimineața zilei de miercuri. Avionul care decolase inițial din capitală azeră Bacu și zbura spre Rusia, fusese avariat deasupra capitalei cecene Groznîi de fragmentele unei rachete lansate de sistemele de apărare anti-aeriană rusești împotriva unor drone de luptă ucrainene, dezvăluie Euronews. Postul de televiziune citează date ale anchetei preliminare ale autorităților din Azerbaidjan potrivit cărora, în ciuda insistențelor piloților, avionul a fost împiedicat să aterizeze pe aeroporturile rusești fiind instruit să zboare peste Marea Caspică spre orașul Aktau din Kazahstan.
Și publicația azeră Caliber citează surse guvernamentale care afirmă că avionul, cu 67 de pasageri la bord, a fost lovit de sistemul anti-rachetă rusesc folosit pentru a respinge un atac cu drone asupra orașului Groznîi. „Pentru partea azeră situația este absolut evidentă”, subliniază Caliber, adăugând: că autoritățile de la Baku așteaptă ca Moscova să-și recunoască vina, să-și ceară scuze și să-i pedepsească pe cei responsabili. Sursele publicației confirmă, că avionul de linie avariat a refuzat să fie primit de aeroporturile din Makhachkala și Mineralnye Vody, în timp ce sistemele rusești de război electronic i-au paralizat comunicarea cu solul. Avionul a fost deviat spre orașul Aktau, cu speranța că nu va ajunge pe teritoriul Kazahstanului și va cădea în mare, îngropând cu el toți martorii accidentului, sugerează Caliber.
The Moscow Times observă că televiziunile federale ruse evită în totalitate să vorbească despre o asemenea versiune. Propaganda de la Moscova promovează insistent versiunea conform căreia avionul s-a ciocnit de un stol de păsări, ceea ce a dus la avarierea motoarelor, iar apoi un rezervor de oxigen ar fi explodat la bord, notează publicația.
Un petrolier rusesc sub pavilion străin a intrat în atenția poliției criminale finlandeze după ce un deteriorarea unui cablu submarin energetic dintre Finlanda și Estonia, scrie Financial Times. Nava a fost reținută, iar forțele de ordine investighează dacă petrolierul ar fi putut să taie cablul care trece pe fundul Golfului Finlandei, scrie publicația. Conform datelor de monitorizare a navelor, nava transporta petrol din Rusia în Egipt și trecea peste cablu în momentul incidentului. Potrivit Financial Times. e investigată avarierea de către aceeași navă rusească a altor trei cabluri de comunicații între Finlanda și Estonia în aceeași zonă a Mării Baltice. Publicația face trimitere la propriile surse care afirmă că petrolierul reținut face parte din „flota fantomă” a Kremlinului, utilizată pentru a ocoli sancțiunile impuse petrolului rusesc.
Președintele rus Vladimir Putin a respins propunerea echipei președintelui ales al SUA, Donald Trump, privind pacea în Ucraina, scrie Unian. Publicația face referire la concluziile analiștilor de la Institutul american pentru Studiul Războiului care observă că Putin a respins în mod direct propunerea echipei lui Trump de a amâna aderarea Ucrainei la NATO pentru cel puțin zece ani ca o condiție pentru încheierea războiului. Unian amintește că la 26 decembrie, Putin a declarat că nu contează dacă Ucraina aderă la NATO „astăzi, mâine sau peste 10 ani”. Potrivit Unian, Kremlinul nu e gata să accepte niciun compromis dacă Ucraina își va pierde în viitor statutul de neutralitate.
În țările din vestul și nordul Europei a scăzut brusc numărul celor care optează pentru ideea de a sprijini Ucraina până la câștigarea războiului cu Rusia, semnalează The Guardian. Un sfârșit negociat al războiului, chiar dacă ar fi vorba de un „acord de încetare a focului” care ar lăsa unele teritorii ucrainene sub controlul Moscovei, a devenit opțiunea preferată în patru din șapte țări, scrie publicație cu referire la un sondaj realizat în decembrie în Franța, Germania, Italia, Spania, Suedia, Danemarca și Regatul Unit, studiat de The Guardian. În Suedia, de exemplu, proporția celor dispuși să sprijine Ucraina „până la victorie” a scăzut de la peste 60 % la începutul anului 2023 la 50 % în prezent. În Danemarca, procentul rămâne de 40%, deși în urmă cu doi ani era mai mult de jumătate. În Marea Britanie, de la un nivel de peste 50%, această cifră a scăzut la 36%, în Germania de la 40% la 28%, tendința fiind asemănătoare în Spania, Franța și Italia. În toate cele șapte țări, minoritatea susține ideea creșterii ajutorului acordat Kievului, a cărui valoare a atins 200 de miliarde de dolari până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an și a depășit PIB-ul ucrainean, conchide The Guardian.
Se vor încheia războaiele Israelului în Orientul Mijlociu în 2025? – se întreabă Newsweek. Eyal Zisser, expert în istoria contemporană a Orientului Mijlociu la Universitatea din Tel Aviv, notează că în ultimul an, Israelul și-a atins majoritatea obiectivelor în războiul pe care Hamas și Hezbollah l-au lansat împotriva sa la începutul lunii octombrie 2023. Hamas a fost învins ca putere militară și guvernamentală în Gaza, Hezbollah a suferit o lovitură severă care l-a lipsit de capacitatea de a descuraja și amenința Israelul, amintește istoricul. În Siria, regimul lui Bashar al-Assad a căzut, iar Iranul a fost împins înapoi, slăbit și descurajat. Potrivit lui Eyal Zisser, acestea sunt circumstanțe favorabile pentru a pune capăt războaielor Israelului în 2025 și pentru a traduce realizările militare într-o mișcare politică cu statele arabe moderate și poate și cu palestinienii. Și Fawaz A. Gerges, profesor de relații internaționale la London School of Economics, este de părere că actuala rundă de ostilități intense se va încheia în 2025, dar mai devreme sau mai târziu vor mai avea loc și alte runde. După cum a spus în mod repetat premierul israelian Benjamin Netanyahu , încetarea focului Israel-Hezbollah și (probabil) încetarea focului Israel-Hamas nu înseamnă sfârșitul războaielor Israelului. Atât coaliția condusă de Netanyahu, cât și opoziția se opun vehement înființării unui stat palestinian independent. Dacă acesta este cazul, Israelul se confruntă cu riscul unui război etern, constată profesorul.
