Revista presei // Dinamica unui deceniu de la semnarea Acordului de Asociere cu UE; Moscova se pregătește de bătălia finală – alegerile parlamentare din 2025
Publicațiile naționale scot în evidență principalele provocări ale anului 2024 și vin cu previziuni pentru anul care vine.
Europa Liberă consemnează că în 2024, R. Moldova aniversează un deceniu de la semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care a deschis calea integrării europene. Autorul articolului trece în revistă principalele etape ale colaborării bilaterale, subliniind însă că doar în ultimii 3 ani, Chișinăul a început să avanseze rapid pentru a se alătura comunității statelor europene, după ce războiul din Ucraina a arătat că nu mai e timp de pierdut. Europa Liberă amitește că au existat perioade când R. Moldova a dat mai mult înapoi decât înainte și s-a îndepărtat de eticheta „poveste de succes” pe care i-o atribuiseră oficialii europeni. Un moment de importanță majoră pentru cetățenii RM a avut loc la câteva luni de la parafarea, la Vilnius, în toamna anului 2013 a Acordului de Asociere - cetățenii moldoveni au primit, din 28 aprilie 2014, dreptul de a călători în Europa fără vize. Relația R. Moldova cu Uniunea Europeană a fost afectată la scurt timp de un eveniment care a zguduit scena politică de la Chișinău - numit mai târziu „furtul miliardului”, amintește Europa Liberă. O reîncălzire a relațiilor cu UE a avut loc după căderea regimului Plahotniuc, în iunie 2019, și venirea la putere a unui guvern condus de Maia Sandu, sprijinit de blocul ACUM, format din Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), și socialiști. În cele cinci luni de mandat al acestui guvern, Uniunea Europeană a deblocat sprijinul bugetar pentru R. Moldova, virând și primele tranșe din asistența financiară promisă, rezumă Europa Liberă.
Ziarul Național notează că din 24 decembrie curent, Maia Sandu și-a început, cel de-al doilea mandat prezidențial în condiții extraordinar de dificile, interne și externe. Editorialistul Nicolae Negru constată că niciun predecesor de-al ei, poate cu excepția primului președinte, Mircea Snegur, nu a fost supus unor încercări atât de complicate. Și asta, în cea mai mare măsură, din cauza înverșunării cu care Moscova vrea să-și restabilească și să-și reseteze controlul asupra Republicii Moldova, semnalează Nicolae Negru. Victoria în referendumul de integrare europeană și în alegerile prezidențiale a fost resimțită la Moscova ca o palmă răsunătoare peste obrazul gros al imperiului, constată editorialistul. Acum Moscova se pregătește intens de bătălia finală – alegerile parlamentare de anul viitor, pe care, dacă le pierde, se va putea spune că a suferit o „înfrângere strategică” pe Nistru, ceea ce e la fel de rușinos pentru ea ca o înfrângere strategică pe frontul ucrainean, conchide editorialistul Ziarului Național.
Pe ce contează falsurile rusești și cu ce răspunde Chișinăul? – e titlul unei dezbateri organizate de agenția IPN. Autorul articolului amintește că la începutul săptămânii curente, Federația Rusă a lansat un fals despre pericolul de escaladare a situației în Moldova. Mai exact, într-un comunicat de presă, Serviciul de Informații Externe al Rusiei a acuzat Chișinăul că ar pregăti o operațiune militară în regiunea transnistreană, referindu-se la o presupusă solicitare a președintei Maia Sandu ca centrala de la Cuciurgan, situată în stânga Nistrului, să fie preluată prin forță militară. Potrivit participanților la dezbatere, falsul a apărut în contextul războiului hibrid purtat de Rusia împotriva Republicii Moldova și comportă un pericol sporit pentru stabilitatea, pacea și securitatea țării. Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a subliniat că utilizarea termenului de „operațiune militarăˮ în asemenea context are menirea de a amplifica temerile și confuzia publicului. Expertul în securitate, Gheorghe Bălan, ex-vicepremier pentru reintegrare, a menționat în cadrul aceleiași dezbateri, că documentul reflectă o nemulțumire profundă a serviciilor speciale ruse față de faptul că Maia Sandu este președintele Republicii Moldova și are drept scop delegitimarea ei în poziția de centru coagulant al societății și lider incontestabil al curentului pro-european în Republica Moldova.
Referindu-se la aceeași dezbatere, portalul deschide.md îl citează pe doctorul în istorie, comentator politic și ex-ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, Anatol Țăranu. Falsurile lansate în spațiul public de către Serviciul de Informații Externe al Federația Ruse sunt avertismente serioase pentru Republica Moldova, semnalează publicația. Istoricul cataloghează falsul privind pregătirea unei operațiuni militare în regiunea transnistreană drept o acțiune strategică a unui război hibrid, însă, acesta presupune că autoritățile de la Moscova ar putea avea și alte obiective ascunse. Moscova „caută posibilitatea de a explica sau a justifica ceea ce se va întâmpla în regiunea transnistreană în timpul apropiat”, accentuează Anatol Țăranu, menționând că astfel autoritățile ruse ar dori să se debaraseze de propria vină pentru eventuala criză energetică și catastrofă umanitară în regiunea transnistreană. Totodată, falsul distribuit în spațiul public, denotă și o strategie pentru următoarele alegeri parlamentare, subliniază Anatol Țăranu. Potrivit lui, o parte din corpul de deputați din legislativul de la Chișinău „lucrează pe post de agenți ai Federației Ruse”.
TVR Moldova prezintă o retrospectivă a anului 2024 pe zona economică, cu previziuni pentru anul 2025. „Republica Moldova a reușit să redreseze un pic corabia dintr-o situație economică foarte dificilă în ultimii ani pe fundalul unei crize sanitare, energetice, a unei inflații mărite și mai ales din cauza invaziei militare ruse din Ucraina. Anul 2024 a însemnat o creștere economică timidă, iar autoritățile speră ca infuzia de 1,8 miliarde de euro oferită de UE pentru dezvoltarea Republicii Moldova să genereze plusvaloare, care să se răsfrângă asupra calității vieții cetățenilor”.
Sistemul justiției din Republica Moldova se confruntă cu o criză acută de personal, inclusiv în contextul evaluării integrității etice și financiare, constată procurorul general, Ion Munteanu, într-un interviu acordat Teleradio-Moldova. Oficialul a avertizat că situația dată riscă să ducă la blocaje atât în cadrul procuraturii, cât și în instanțele de judecată. „Se atestă o lipsă acută de cadre profesioniste în sistemul procuraturii. Insuficiența de cadre bine pregătite își lasă amprenta în eficiența activităților de care este responsabilă Procuratura.” Cauzele acestei crize sunt multiple, spune procurorul general: de la oportunități mai bune în sectorul privat până la reticența unor procurori de a participa la Vetting. Doar în cadrul Procuraturii Anticorupție – aflată în plin proces de evaluare externă – aproximativ 25% dintre procurori au demisionat: „Nu și-au asumat acest exercițiu”. Pentru a evita blocarea activității procuraturii, Ion Munteanu spune că procurori din alte subdiviziuni au fost delegați în procuraturile afectate de demisii, însă această soluție rămâne una temporară. În același timp, autoritățile caută soluții pentru a face profesia de procuror mai atractivă, inclusiv prin îmbunătățirea condițiilor de muncă și oferirea unor salarii competitive.
Agenția Moldpres publică un interviu cu ambasadorul Republicii Moldova în Statul Israel, Alexandr Roitman, în care abordează provocările pe care le înfruntă moldovenii aflați peste hotare, exporturile și legăturile interumane dintre cele două țări. Diplomatul subliniază că stabilirea unei comunicări eficiente cu cetățenii RM din Israel, într-o perioadă în care acesta se confruntă cu diverse provocări militare, a fost una din misiunile îndeplinite cu succes în 2024. „E o climă specifică, e o țară specifică, e conflict armat, situația de securitate este permanent în schimbare și din păcate s-a deteriorat și mai mult. A fost un scop al comunicării mele să le explic cetățenilor ce se întâmplă în țară, care sunt pericolele, cum ei pot să se protejeze. Nu toți cetățenii cunosc limba ebraică, anumite instrucțiuni ale autorităților sunt emise doar în limba statului. Am oferit cred că peste 100 de interviuri în momentele critice, când a început războiul, faza a doua - conflictul în partea de nord a hotarului. Cetățenii noștri sunt foarte receptivi, ei urmăresc informația noastră, pagina noastră de Facebook are peste 11 mii de urmăritori, ˮ povesește ambasadorul Republicii Moldova în Israel, precizând că legal în câmpul muncii în această țară activează în jur de 15 mii de cetățeni ai Republicii Moldova, prioritar în domeniul construcțiilor și îngrijitorilor la domiciliu.
