Revista presei internaționale // Negocieri din culise privind o posibilă continuare a tranzitului gazului rusesc prin Ucraina
Presa internațională descrie negocierile din culise purtate de unele țări europene cu autoritățile de la Kiev privind o posibilă continuare a tranzitului gazului rusesc prin Ucraina spre Europa. O altă temă abordată de publicațiile străine se referă la tensiunile apărute în relația președinților Azerbaidjanului și Rusiei, după ce un avion azer a fost doborât săptămâna trecută de sistemele rusești de apărare aeriană. Mai multe publicații descriu situația politică din Georgia după ce parlamentul de la Tbilisi a ales un nou președinte al țării, contestat de opoziția pro-europeană.
După expirarea acordului de tranzit al gazului între compania ucraineană „Naftogaz” și cea rusă „Gazprom” la 31 decembrie, obiectele sistemului de transport al gazelor din Ucraina ar putea deveni ținte pentru atacuri din partea Rusiei. Asemenea semnale de alarmă trage Bloomberg, avertizând că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va trebui să ia în considerare protecția rețelei de gaze cu o ungime de aproape 40 de mii de kilometri. Această rețea, care nu a fost atacată în ultimii trei ani, ar putea deveni vulnerabilă dacă tranzitul gazului se oprește, scrie Bloomberg. De asemenea, Ucraina ar putea întâmpina dificultăți în furnizarea de energie termică pe timpul iernii, remarcă agenția de presă. În același timp, crește presiunea internațională asupra Kievului, mai multe țări și companii europene solicitând continuarea tranzitului gazului prin Ucraina după 31 decembrie, scrie Bloomberg. Zelenski a afirmat că nu va prelungi acordul cu „Gazprom”, considerându-l benefic pentru mașina de război a Kremlinului, amintește agenția americană de știri. Totuși, Ucraina colaborează cu Polonia pentru crearea unui hub gazier în Europa de Est, iar negocierile cu Rusia nu sunt excluse, tranzitul de gaz putând fi reluat în ultima clipă, conchide Bloomberg.
Mai multe pubicații scriu că președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev așteaptă ca Rusia să își recunoască vina și să-și ceară scuze pentru că a lovit cu o rachetă avionul azer de pasageri ce urma să aterizeze în Rusia, dar a fost forțat să-și schimbe destinația în orașul Aktau din Kazahstan, unde s-a și prăbușit, luând viața a peste jumătate dintre cei aproape 70 de oameni aflați la bord. Într-un interviu acordat postului de televiziune Trend de la Bacu, Aliev a acuzat Rusia de încercarea de a lansa versiuni false despre cele întâmplate, inclusiv despre un posibil exploziv plasat la bordul aeronavei. Potrivit președintelui azer, inițial, avionul a fost supus unui atac electronic în apropierea orașului cecen Groznîi, ceea ce l-a făcut să devină incontrolabil. Ulterior, când avionul era deja avariat, piloții au fost instruiți să survoleze Marea Caspică spre Kazahstan, a subliniat Aliev în interviul oferit postului Trend precizând că vrea investigarea incidentului de către o echipă internațională de experți.
Președintele rus Vladimir Putin l-a sunat duminică pe omologul său azer Ilham Aliyev pentru a doua oară în ultimele două zile discutând despre prăbușirea avionului azer în Kazahstan, scrie Unian. Agenția de presă atrage atenția că după discuțiile de ieri, serviciile de presă ale celor doi președinți s-au limitat la fraze generale și nu au fost dezvăluite detalii privind conținutul conversației. Unian, amintește că sâmbătă, 28 decembrie, Putin l-a sunat pe Aliyev și și-a cerut scuze pentru prăbușirea avionului azer. El a recunoscut că sistemele de apărare aeriană funcționau la sol în timp ce avionul se afla deasupra orașului cecen Groznîi. Cu toate acestea, Putin nu a spus direct dacă avionul a fost lovit de aceste sisteme de apărare aeriană, notează Unian.
Președintele Azerbaidjanului nu a luat în serios declarațiile ambigue ale lui Putin cu privire la cauzele incidentului, în care nu a vorbit direct despre rachetele rusești care ar fi lovit avionul azer și nici nu și-a cerut scuze în toată regula, constată tabloidul german Bild. Publicația subliniază că Ilham Aliev cere ferm părții ruse pedepsirea penală a autorilor atacului aerian asupra aeronevei și despăgubiri pentru victime.
Autoritățile sud-coreene investighează cauzele unui alt accident aviatic în care au supraviețuit doar doi pasageri dintre cei 175 aflați la bordul unei aeornave care zbura din Tailanda spre Seul. Potrivit agenției sud-coreene de presă Yonhap, avionul a fost distrus după ce a ieșit de pe pista de aterizare și a lovit un perete. Potrivit Yonhap, autoritățile presupun că accidentul s-a produs după o coliziune cu păsări sau a fost provocat de condiții meteorologice nefavorabile.
Unii specialiști intervievați de Sky News consideră că accidentul s-a produs din cauza unei posibile defecțiuni a motorului, echipajul a uitat să elibereze trenul de aterizare. Toți pasagerii ar fi supraviețuit dacă nu ar fi existat zidul de beton lângă pista de aterizare, susține expertul în aviație David Lermont într-un interviu acordat postului american Sky News. Potrivit acestuia, în lipsa zidului, avionul ar fi putut aluneca în siguranță de pe pistă, chiar și fără roțile de aterizare. Lermont a explicat că avionul era sub controlul complet al piloților și nu era incendiat în momentul accidentului.
În ultimele 24 de ore, în lume au avut loc cel puțin trei incidente aeriene, remarcă Radio NV. „Cea mai gravă catastrofă a fost prăbușirea unui avion în Coreea de Sud, în urma căreia au murit 179 de persoane. De asemenea, în Canada, un avion a luat foc după o aterizare forțată, însă, din fericire, nu au fost victime. Totodată, un alt avion a efectuat o aterizare de urgență în Norvegia din cauza unei defecțiuni la sistemul hidraulic", semnalează postul ucrainean de radio. Consilierul directorului Institutului Național de Cercetări Strategice, Andrei Veselevski, a declarat într-un interviu la Radio NV că ar putea exista o explicație pentru numărul în creștere a accidentelor aeriene în lume. „Acesta este un fenomen într-o anumită măsură inevitabil, care se numește Crăciunul. Toată lumea se grăbește, toată lumea vrea să zboare, iar companiile aeriene scot din hangare tot ce au, ce seamănă cu avioane. Toate orarele se restrâng până la minute, până la secunde", a explicat el. Conform spuselor sale, o astfel de grabă duce, într-un mod logic, la creșterea riscurilor. „În această perioadă de presiune, crește numărul de situații în care pot apărea accidente, incidente, decese, catastrofe și așa mai departe", a adăugat expertul, criticând Organizația Internațională a Aviației Civile pentru faptul că nu acordă suficientă atenție acestui subiect.
Publicațiile străine comentează inaugurarea celui de-al șaselea președinte al Georgiei, Mikheil Kavelașvili, care s-a desfășurat pe 29 decembrie, în Parlamentul de la Tblisi. BBC notează că alegerea noului șef de stat, sprijinit de partidul de guvernământ pro-rus Visul Georgian, e contestată de opoziție și de președintele pro-occidental al țării Salome Zourabichvili, care a cerut alegeri parlamentare anticipate și a anunțat că nu-și va părăsi funcția până la inaugurarea unui „președintelui legitim”. BBC observă că la ceremonia de învestire a noului președinte, nu au fost invitați oficiali străini. Protestele din Georgia continuă după ce guvernul a anunțat amânarea negocierilor de aderare a țării la UE până în 2028, precizează serviciul britanic de presă. BBC amintește că în urma protestelor, autoritățile au aplicat sancțiuni împotriva unor oficiali georgieni, inclusiv miliardarului pro-rus Bidzina Ivanishvili, considerat liderul de facto al țării.
În data de 20 ianuarie 2025, Donald Trump va fi inaugurat ca președinte al SUA, iar Financial Times analizează câteva scenarii posibile pentru schimbările globale sub conducerea sa. Potrivit publicației, Trump ar putea impune un acord de pace pentru Ucraina fără garanții de securitate și ar slăbi sancțiunile împotriva Rusiei. Dacă sub Trump, SUA părăsesc organizațiile internaționale și aplică politici protecționiste, Europa ar putea încheia noi acorduri comerciale cu Asia și America Latină, iar globalizarea fără influența americană s-ar adânci. Totuși, potrivit celui mai optimist scenariu, politica economică a lui Trump ar putea consolida poziția SUA în domeniul tehnologic și financiar, iar țările europene ar investi semnificativ în apărarea proprie, conchide Financial Times.
Publicațiile de pe mapamond transmit că cel de al 39-lea președinte al SUA, Jimmy Carter, a murit la vârsta de 100 de ani. Centrul Carter din Atlanta i-a anunțat moartea, care a survenit la aproape trei luni după ce domnul Carter, deja cel mai longeviv președinte din istoria Americii, a devenit primul fost comandant șef care a atins marca secolului, notează The New York Times.
