Revista presei // Blocada energetică - arma economică folosită de forțele de la Tiraspol din primii ani de independență a RM
Situația energetică dificilă din regiunea transnistreană, dar și soluțiile propuse de autoritățile de la Chișinău pentru depășirea crizei, sunt printre principalele subiecte reflectate de presa din RM. Totodată, mai multe publicații atrag atenția asupra măsurilor care se întreprind pentru combaterea dezinformării, inclusiv pe rețelele de socializare.
Situația energetică în regiunea transnistreană s-a deteriorat rapid după oprirea livrărilor de gaze de către Gazprom și este una îngrijorătoare, transmite Radio Moldova, citându-l pe secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan. Oficialul a menționat într-o postare pe pagina sa de socializare că, în sectorul rezidențial, consumul de curent a crescut de aproximativ două ori, iar unele rețele interne, în mare parte din perioada sovietică, din blocurile de locuit nu rezistă, precizează sursa citată.
Agora punctează că după oprirea livrărilor de gaz, a agentului termic și apei calde către anumiți consumatori din regiunea transnistreană, aceștia au început să se încălzească cu echipamente electrice. Astfel, pe malul stâng al Nistrului s-a ajuns la un deficit de circa 65 MW de energie electrică, care este gestionat prin deconectări echivalente deficitului, care afectează sectorul rezidențial atât din zona rurală cât și din zona urbană, sistemele de iluminat public stradal, sistemele de alimentare cu apă, zonele industriale și activitățile de procesare agricolă, transmite Agora.
ZdG enumeră soluțiile propuse de Guvern pentru evitarea crizei din stânga Nistrului, menționând că unele au fost ignorate, în timp ce altele au fost refuzate. Între acestea, se numără posibilitatea achiziției de gaze naturale de către Energocom și prelucrarea lor în energie electrică la MGRES. Până astăzi, autoritățile de la Chișinău nu au primit niciun răspuns la această formă de cooperare, observă ZdG. Pe de altă parte, Moldovagaz și Energocom au propus Tiraspoltransgaz un mecanism funcțional de achiziție a gazelor naturale de pe piețele regionale, însă această formă de cooperare a rost refuzată, menționează aceeși publicație.
Mold-street constată că RM s-a confruntat cu o criză energetică de proporții, chiar din primii ani de independență. Aceasta a fost marcată de întreruperi ale livrărilor de gaze, curent electric și deficit major de produse petroliere, chiar dacă RM a moștenit de la Uniunea Sovietică un complex energetic destul de dezvoltat. Mold-street remarcă în context că infrastrctura principală, de la centrale electrice, linii electrice, la stații de pomapre a gazelor, erau și sunt concentrate în regiunea sepratistă. În condițiile unui conflict militar pe Nistru, deja în anul 1992 RM s-a confruntat cu probleme majore în asigurarea cu resurse energetice, amintește autoru articolului. Astfel, conflictul de pe Nistru s-a dus nu doar cu arme militare și politice, ci și cu cele economice. Ulterior, aceste crize s-au repetat. Spre exemplu în noiembrie 1998, când Moldgres a decis să sisteze complet livările de curent electric consumatorilor din RM, fapt care a dus la deconectări zilnice pentru perioade de la 6 la 14 ore, pe fundalul unei ierni timpurii și geroase, amintește Mold-Street.
Propaganda prorusă – arma invizibilă care dezbină moldovenii de pe ambele maluri ale Nistrului în criza energetică. E titlul unui articol publicat de realitatea.md. Situația delicată a livrării gazului și întreruperile de curent au generat un val de reacții controversate pe rețelele sociale, alimentând ura și dezbinarea între moldovenii de pe malul drept și cel din stânga Nistrului, observă autorul articolului. Solidaritatea și înțelegerea reciprocă sunt mai importante ca niciodată, într-o perioadă în care provocările externe încearcă să destrame unitatea unui popor deja divizat de circumstanțe istorice și geopolitice, semnalează realitatea.md.
În contextul războiului informațional tot mai intens în regiune, România va înființa un Centru pentru Combaterea Dezinformării, după exemplul unei structuri similare care deja funcționează în RM, notează Voceabasarabiei. Potrivit sursei citate, acesta va reprezenta un răspuns eficient împotriva fake news-urilor și a manipulării online care afectează opinia publică. Mai mult ca niciodată, România a fost în acest an, ținta unor campanii uriașe de dezinformare, multe atribuite Federației Ruse, constată bani.md, cu trimitere la un articol publicat de observatornews.ro. Într-un raport trimis președintelui, Serviciul Român de Informații a stabilit că o rețea de 25.000 de conturi de Tiktok a fost asociată direct campaniei lui Călin Georgescu, un candidat apărut de nicăieri, susținător al lui Vladimir Putin. Surprinzător, acesta a câștigat primul tur, notează publicația. Mii de mesaje anti-europene și pro-ruse sunt distribuite zilnic și pe rețelele sociale din Republica Moldova, semnalează Bani.md.
Cum vrea R. Moldova să-și crească ratingul în topul puterilor militare, explică Europa Liberă. R. Moldova, țara cu cea mai mică armată din Europa, își propune să urce în clasamentul puterilor militare cu cinci trepte până în anul 2026 și cu zece – către anul 2034, transmite Europaliberă. Este unul din obiectivele Strategiei de Apărare pentru următorii zece ani, adoptată recent de Parlamentul moldovean, precizează sursa citată. Pe măsură ce vor implementa Strategia, autoritățile se așteaptă ca peste zece ani, R. Moldova să-și îmbunătățească poziția în Global Peace Index, de pe locul 63 dintre cele 163 de state, în prezent, pe locul 53 către 2034. Documentul, adoptat de Parlament la sfârșitul lunii decembrie (2024), stabilește printre amenințările la adresa securității – Rusia; riscurile formării unui „coridor militar terestru” până la hotarele R. Moldova și trupele ruse ce staționează ilegal în regiunea separatistă transnistreană. Totodată, în Strategie sunt enumerați și partenerii externi pe domeniul apărării – cel puțin 16 state, printre care SUA, Germania și Franța.
