Revista presei // R. Moldova a urcat în trenul european și mai are în față doar un obstacol serios în drumul său spre aderarea la UE
Publicațiile naționale își focalizează atenția asupra modului în care evoluează situația din domeniul energetic în RM, mai ales în stânga Nistrului, unde populația se confruntă cu o criză acută a resurselor energetice.
Șansă de evadare a „transnistrenilor” din trecut, titrează DW, publicând un articol de opine semnat de Vitalie Călugăreanu. Jurnalistul subliniază că R. Moldova a urcat în trenul european și mai are în față doar un obstacol serios în drumul său spre aderarea la UE – alegerile parlamentare din toamna anului 2025 pe care Kremlinul vrea să le deturneze cu orice preț. În acest scop, Moscova și-a activat toți agenții din Moldova deghizați în politicieni și lideri de opinie. Unii defilează fățiș sub drapel rusesc, iar alții - sub drapel european fals, cu scopul de a dispersa electoratul majoritar pro-european, lucru care ar avantaja partidele pro-ruse, explică DW. Vitalie Călugăreanu observă în context că în ultimele zile asistăm la un război mediatic nemaivăzut pentru controlul percepției generale a oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului asupra crizei energetice din regiunea transnistreană. Rusia încearcă să deturneze responsabilitatea pentru criza energetică pe care ea însăși a generat-o, acuzând Chișinăul și Kievul că ar vrea să sufoce Transnistria.
Putin a orchestrat o criză energetică artificială în Transnistria, folosind-o ca pe o pârghie de șantaj în încercarea de a destabiliza Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare din toamnă, constată și Agora. Planul Kremlinului este clar, să pună presiune pe Chișinău și să slăbească guvernarea pro-europeană, mizând pe frica de o criză umanitară pe malul stâng al Nistrului, notează autorul articolului, Laurențiu Pleșca. Potrivit editorialistului, Moscova folosește acest pretext pentru a încerca să forțeze Ucraina să reia tranzitul gazelor rusești, după ce Kievul a decis să închidă robinetul ca răspuns la agresiunile militare ale Rusiei. Kremlinul speră să lovească doi iepuri dintr-o lovitură: să își păstreze veniturile de miliarde din gaz și să creeze tensiuni în regiune. (...) Se vorbește tot mai des despre posibilitatea ca Moscova să transporte gaze doar pentru Transnistria, lucru pe care ar miza așa-numitele autorități de la Tiraspol, când refuză ajutorul Chișinăului, mai scrie Agora. Potrivit publicației, un astfel de scenariu ar reprezenta nu doar o mostră de ipocrizie geopolitică, ci și o dovadă a disperării Rusiei de a-și conserva măcar o parte din pârghiile de control în regiune. Ucraina este acum cheia și lacătul acestei situații și, în schimbul livrării de gaze către Transnistria, poate cere, de exemplu, retragerea trupelor rusești din stânga Nistrului, consideră autorul articolului, Laurențiu Pleșca.
După ce a lăsat regiunea transnistreană fără gaz în plină iarnă, condamnând cetățenii din stânga Nistrului să înghețe de frig pe întuneric, Rusia încearcă să prezinte autoritățile de la Chișinău, precum și Occidentul ”colectiv”, drept vinovații pentru situația creată, constată Deschide.md. Portalul face trimitere la declarațiile făcute, din nou, de purtătorul de cuvânt al MID-ului de la Moscova, Maria Zaharova, care a acuzat Chișinăul că ar folosi ”practici neo-naziste” împotriva transnistrenilor. ”Sub pretextul lozincilor despre libertate și democrație, înțelegem cu toții că sunt lozinci false, are loc rezolvarea unor probleme geopolitice cu folosirea instrumentelor neo-naziste. (…) În acest scop este folosit întregul arsenal al practicilor care demult trebuiau să dispară. De la prigonirea în baza limbii vorbite, până la deconectarea de la resursele vitale pentru oameni,” a declarat Zaharova pentru Radio Sputnik. Deschide.md amintește în context că anume Rusia a sistat livrările de gaze naturale în stânga Nistrului începând cu data de 1 ianuarie 2025. Asta deși, în ciuda expirării contractului de tranzitare a gazului prin Ucraina, avea capacitățile tehnice de livrare prin gazoductul transbalcanic. Unele state europene, precum Ungaria sau Serbia, primesc gazele naturale rusești pe această cale, subliniază Deschide.md.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, reafirmă „solidaritatea de neclintit” cu Republica Moldova, în contextul crizei energetice, titrează Radio Chișinău. Oficialul european a menționat că Republica Moldova continuă să reziste presiunilor Kremlinului și să se mențină bine integrată în rețelele energetice europene, datorită sprijinului acordat de Uniunea Europeană. „Rusia continuă să folosească gazul ca armă, iar Republica Moldova este din nou o țintă a războiului său hibrid. În convorbirea mea cu Dorin Recean, am reafirmat solidaritatea noastră neclintită cu Republica Moldova”, a transmis Kaja Kallas pe platforma X, citată de Radio Chișinău.
Mai multe publicații din RM difuzează rezultalele unei noi investigații realizate de rise.md, care a identificat alți trei moldoveni înrolați direct din închisorile din Rusia de organizația Wagner și trimiși la război în Ucraina. Portalul descrie istoria a trei bărbați moldoveni, care potrivit datelor de pe cruci, ar fi murit în perioada septembrie 2022 – februarie 2023. O scurgere din rapoartele financiare din interiorul Wagner, obținută de BBC și Mediazona, arată numele celor înrolați și a persoanelor care au fost plătite de companie pentru moartea lor. Lista demonstrează că Wagner a achitat pentru moartea unuia dintre ei, numit ION, 5 milioane de ruble (echivalentul a peste 64 de mii de euro), suma promisă de Prigojin pentru viața pierdută în războiul din Ucraina. În listă nu e indicat cine a luat banii, iar părinții lui Ion au evitat să vorbească despre orice fel de recompensă financiară, notează Rise.md. „Nu știm nimica pentru că nu ne-am iscălit pentru dânsul să se ducă…”. Au spus doar că fiica lui Ion rămasă în Rusia, cu care nu mai țin legătura, va avea acces gratuit la educație, se mai spune în investigație.
Republica Moldova depune eforturi pentru a-și consolida securitatea, pe fondul amenințărilor regionale generate de războiul din Ucraina, transmite Radio Moldova, citându-l pe ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi. Într-un interviu acordat radiodifuzorului public, oficialul a anunțat că în 2025 RM va intra în posesia celui de-al doilea radar modern, capabil să detecteze drone care survolează spațiul aerian al țării. „Proximitatea războiului aduce după sine posibila schimbare a traiectoriilor dronelor”, a menționat Anatolie Nosatîi, care admite că Rusia ar putea în mod intenționat să survoleze spațiul aerian al RM, pentru a testa reacția autorităților de la Chișinău.
Veridica publică un Top al falsurilor răspândite în spațiul public, menite să manipuleze felul în care oamenii percep războiul din Ucraina. În anul 2024, narațiunile anti-ucrainene au fost integrate cu cele anti-europene și anti-americane, observă autorul articolului. Ajutorul oferit Kievului de către Occident a fost prezentat ca o inițiativă de prelungire a războiului, liderii ucraineni fiind catalogați drept ilegitimi. Au fost depuse o serie de eforturi pentru a consolida în ochii publicului imaginea unui inamic extern (UE, NATO, SUA etc.) care își dorește să distrugă Rusia și folosește Ucraina ca instrument politic. Sprijinul american înseamnă doar distrugeri, vărsare de sânge și creșterea datoriilor Kievului, potrivit propagandei pro-Kremlin. Un alt fals mediatizat intens presupune că atacul rusesc a fost necesar pentru a preîntâmpina o ofensivă NATO. În realitate, nu a existat vreun plan al NATO sau al Ucrainei de a agresa militar Rusia sau de a recupera teritoriile anexate pe cale militară, subliniază Veridica. Dimpotrivă, după ce Volodimir Zelenski a devenit președinte al Ucrainei, au avut loc o serie de întâlniri ruso-ucrainene, intermediate de Occident, pentru a ieși din impasul produs în cadrul procesului de pace de la Minsk, amintește Veridica.
Fără viză, dar cu autorizare electronică. ZdG explică în ce mod cetățenii români, inclusiv cei din R. Moldova, vor putea intra fără viză pe teritoriul SUA din 2025. Publicația îl citează pe șeful doplomaiei românești, Emil Hurezeanu, care a subliniat că „la fel ca francezii, germanii și toți ceilalți care fac parte din acest program de multă vreme, românii nu vor mai avea nevoie de viză, de interviuri la consulat, de costuri în timp și în bani. Va fi nevoie doar de o autorizare electronică în așa zisul sistem ESTA care va fi acomodat, din punct de vedere tehnic, până în luna martie”. România a fost admisă în Programul Visa Waiver după ce a îndeplinit criteriul ratei de refuz al vizelor, care a scăzut sub 3% în 2024, notează ZDG.
