Revista presei internaționale // 100 de zile pentru încheierea războiului ruso-ucrainean
Presa internațională continuă să comenteze ultimele declarații ale președintelui ales al Statelor Unite Donald Trump cu privire la termenul de încheiere a războiului ruso-ucrainean, dar și cele cu privire la pretențiile teritoriale avansate de viitorul lider de la Casa Albă. Cum reacționează comunitatea internațională și analiștii politici la aceste revendicări, aflăm dintr-un rezumat al celor mai importante articole apărute în publicațiile străine.
Vocea Americii transmite că joi, 9 ianuarie, la baza forțelor aeriene americane din Ramstein, Germania, urmează să se întrunească reprezentanții coaliției țărilor occidentale pentru a oferi asistență militară Ucrainei. Potrivit site-ul serviciului ucrainean Vocea Americii, secretarul american al Apărării Lloyd Austin a sosit deja în Germania pentru a lua parte la întâlnire. Aceeași publicație transmite că joi, administrația americană a lui Joe Biden ar putea anunța ultimul său pachet de ajutor pentru Ucraina, care se va ridica la aproximativ 500 de milioane de dolari. „Restul banilor vor fi gestionați de administrația Donald Trump”, scrie jurnalista publicației, Carla Babb. Vocea Americii notează, de asemenea, că până pe 20 ianuarie, când președintele ales al SUA, Donald Trump, va prelua mandatul, „aproximativ 80-90% din toate echipamentele [americane] care au fost promise Kievului vor fi livrate Ucrainei”.
Generalul în retragere Kit Kellogg, numit de președintele ales al SUA ca trimis special pentru Ucraina și Rusia, a declarat că intenționează să pună capăt războiului dintre cele două țări în termen de 100 de zile de la preluarea mandatului de către Donald Trump. Într-un interviu acordat postului american Fox News, Kellogg a subliniat că Trump nu caută să facă vreo concesie Rusiei, ci să salveze suveranitatea Ucrainei. BBC subliniază că în campania electorală, Trump a promis că războiul ar putea să se termine în termen de 24 de ore de la învestirea sa, iar la o recentă conferință de presă a estimat că faza activă ar putea dura cel mult șase luni.
Presa occidentală a interpretat greșit declarațiile președintelui ales al SUA, Donald Trump, privind posibilul termen de încheiere a războiului ruso-ucrainean, semnalează, citat de Unian, fostul ambasador al Ucrainei la Washington, Valeriy Cealliy. Fostul oficial sublniază că informația privind intenția lui Trump de a pune capăt războiului în șase luni a apărut din cauza unei erori în mass-media americană, care a corectat-o ulterior. La conferința de presă din 7 ianuarie, Trump nu a spus că va „opri războiul în 6 luni”, ci a vorbit despre o posibilă discuție în această perioadă cu președintele rus Vladimir Putin, subliniază Valerii Cealîi, citat de Unian.
Miniștrii de externe ai Germaniei, Franței și Poloniei au planificat o călătorie la Washington imediat după inaugurarea noului președinte american ales, Donald Trump, care va avea loc pe 20 ianuarie. Informația a fost dezvăluită pentru Politico de surse diplmatice de la Bruxelles. Potrivit acestora, prin vizita lor comună șefii diplomațiilor de la Berlin, Paris și Varșovia vor să demonstreze la Washington „unitatea europeană”, iar cei trei ar putea fi însoțiți de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas. Data vizitei nu a fost încă stabilită, notează Politico, precizând că miniștrii de externe ai Germaniei, Franței și Poloniei se arată dispuși să colaboreze cu administrația Trump, dar se feresc de abordările viitorului președinte american cu privire la creșterea taxelor europene exportate în SUA sau la amenințarea cu anexarea Groenlandei.
De altfel, pretențiile teritoriale ale lui Trump asupra insulei daneze, de rând cu alte revendicări de teritorii îndreptate împotriva Canadei și unor țări latine din Amrica de Nord, țin tot mai mult cap de afiș ale celor mai importante publicații internaționale.
Ziarul danez Berlingske Tidende remarcă reacțiile controversate ale unor lideri ai instituțiilor Uniunii Europene cu privire la pretențiile teritoriale exprimate de președintelui ales al SUA, Donald Trump, în special asupra insulei Groenlanda care apaține Danemarcei. În timp ce purtătorul de cuvânt al UE pentru afaceri externe, Anita Hipper, a cerut respectarea suveranității statelor blocului comunitar, purtătorul de cuvânt al UE pentru securitate economică, Olof Gill, a chemat la calm precizând că îngrijorările legate de declarațiile lui Trump despre Groenlanda sunt exagerate, notează tabloidul danez Berlingske. E vorba despre lucruri mai degrabă ipotetice și despre o administrație care nu a preluat încă mandatul, a explicat oficialul citat de aceeași publicație.
Tactica și strategia președintelui ales al SUA, Donald Trump, este de a crea mai întâi conflicte și apoi de a propune soluții la acestea. E opinia exprimată într-un interviu acordat postului ucrainean de radio New Voice de expertul militar Mihail Samuș, director al organizației Noua rețea de cercetare geopolitică de la Kiev. Comentând recentele declarații ale lui Trump privind revendicările teritoriale la care ar trebui în opinia lui să pretindă SUA, analistul a subliniat că lumea traversează un moment de revizuire a relațiilor internaționale și a geopoliticii clasice. Mihail Samuș consideră că Trump transmite mesaje radicale privind anexarea insulei daneze Groenlanda, nu pentru a o alipi, ci pentru a obține un compromis în urma unor asemenea pretenții, care ar permite ulterior o cooperare economică și militară mai strânsă dintre SUA și Danemarca. Trump aplică aceeași tactică și pentru Canada căreia îi promite că nu va plăti taxe comerciale dacă ar deveni un stat în cadrul Statelor Unite, remarcă expertul. Dar de fapt, Trump urmărește impunerea unor taxe suplimentare mărfurior canadiene care ajung în SUA, avertizând că în caz contrar va opri complet comerțul cu Canada, pe care-l consideră inechitabil, explică în interviul postului de radio New Voice, directorul organizației Noua rețea de cercetare geopolitică de la Kiev.
Polonia va organiza alegeri prezidențiale pe 18 mai, dând startul unei bătălii pentru un rol-cheie pe care alianța de guvernare speră să îl ia opoziției naționaliste, transmite Bloomberg. Agenția de presă remarcă oportunitatea pe care o are premierul Donald Tusk de a aduce un aliat la palatul prezidențial pentru a-l ajuta să continue reformele de restabilire a statului de drept după aproape un deceniu de guvernare naționalistă. Aceste reforme au fost blocate în mod repetat de actualul președinte Andrzej Duda, un aliat al fostei administrații Lege și Justiție, al cărui mandat expiră în august, amintește Bloomberg. Premierul Donald Tusk mizează pe primarul capitalei Varșovia, Rafal Trzaskowski, care reprezintă Platforma Civică și e cotat favorit în sondaje, precizează agenția de presă.
