Revista presei // Cel mai important an din istoria R. Moldova
Publicațiile din RM își focalizează tot mai mult atenția asupra alegerilor parlamentare programate pentru anul 2025. Totodată, instituțiile de presă descriu riscurile electorale pe care le implică actuala situație energetică din RM.
Cel mai important an din istoria R. Moldova, titrează Ziarul de Gardă. Potrivit editorialistului Victor Moșneag, anul 2025 se anunță, probabil, cel mai important an din istoria statului independent R. Moldova. Va fi anul în care fie se va îndepărta aproape irevocabil de dependența rusă și va înainta ferm spre lumea civilizată, fie se va poticni la mal, când era extrem de aproape, iar drumul spre Uniunea Europeană va fi întârziat sau chiar blocat. Jurnalistul ZdG observă că pe parcursul anilor, sintagma „mâna Moscovei” a devenit un clișeu, iar votul pro-UE sau pro-Rusia s-a tot banalizat și parcă și-a pierdut sensul. Totuși, în 2025 acestea sunt mai actuale ca niciodată, în contextul alegerlor parlamenatre care se apropie, subliniază editorialistul. Vor fi alegeri care vor dicta cursul extern al țării până în 2030, an în care, R. Moldova poate ajunge foarte aproape de statutul de țară membră a Uniunii Europene, atenționează Victor Moșneag. Potrivit informațiilor din culisele politicii de la Chișinău și din UE, se țintește finalizarea negocierilor de aderare pentru R. Moldova cu actuala Comisie Europeană, al cărei mandat expiră în 2029, atunci când va expira și mandatul Parlamentului ales de R. Moldova în acest an.
Despre importanța viitoarelor alegeri parlamentare scrie și portalul deschide.md. Potrivit publicației, Rusia folosește criza energetică din stanga Nistrului drept armă informațională cu scopuri clare de a câștiga alegerile parlamentare.
Iar fostul ministru al Energiei Victor Parlicov a declarat într-un interviu pentru jurnalistul Dorin Galben că Federația Rusă manipulează regiunea transnistreană pentru a crea instabilitate în Republica Moldova, transmite realitatea.md. Moscova induce artificial o catastrofă umanitară în stânga Nistrului, astfel încât populația din regiune să sufere, scopul final fiind să provoace nemulțumiri pe malul drept al Nistrului, explică Victor Parlicov. El a atras atenția că situația din regiunea transnistreană a determinat și o creștere a prețurilor la energia electrică pe malul drept. Victor Parlicov, a avertizat, că Rusia va continua să exploateze criza energetică pentru a înclina balanța politică în favoarea unui regim prorus în cadrul viitoarelor alegeri parlamentare.
„Există coridorul transbalcanic ca o alternativă prin care poate fi livrat gazul rusesc, dar deocamdată interesul Moscovei este să acutizeze problema lipsei de energie în regiunea transnistreană și să acuze Chișinăul, constată doctorul în științe politice, Galiya Ibragimova, în cadrul emisiunii „Dimensiunea diplomatică” de la Moldova 1. Expertul notează că regimul de la Tiraspol se ține cu dinții de putere și va respinge orice ajutor din partea Chișinăului sau a Kievului. Totodată, autoritățile de la Chișinău nu vor să forțeze nota în raport cu autoproclamatele autorități din stânga Nistrului, pentru a nu crea riiscuri suplimentare de securitate în regiune, explică expertul, citată de site-ul postului public de televiziune.
Iar analistul politic Anatol Țăranu este de părere că relațiile dintre cele două maluri ale Nistrului vor depinde, în mare măsură, de evenimentele din Ucraina și de felul în care va fi negociat un viitor tratat de pace. Invitatul podcastului „În esență...” de la Europa Liberă crede că regiunea transnistreană va fi, cu siguranță, un element al negocierilor. „Astăzi nimeni nu poate să spună dacă Transnistria va fi în coșul de cedări pe care le va face Occidentul sau, invers, în coșul de cedări pe care le va face Rusia”, menționează Anatol Țăranu. În opinia istoricului, „pentru a garanta un nivel de sustenabilitate” a păcii în Ucraina, rușii vor cere ca influența și prezența lor militară în Transnistria să fie păstrate. Anatol Țăranul susține că, deși este un jucător mic în asemenea scenarii, R. Moldova trebuie să aibă „o poziție clară” atunci când marii decidenți vor încerca să ajungă la o înțelegere care vizează și vitorul statului nostru.
