Externe

Revista presei internaționale // Elveția, gata să găzduiască o întâlnire pentru discuții de încheiere a războiului ruso-ucrainean

Presa internațională descrie pregătirile pentru discuțiile dintre președintele ales al SUA, Donald Trump, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru a discuta încheierea războiului ruso-ucrainean. Situația preelectorală din Germania și efectele pretențiilor teritoriale ale lui Trump asupra insulei daneze Groenlanda se numără printre alte subiecte abordate de presă.

Elveția e gata să găzduiască o întâlnire. Anunțul a fost făcut de șeful serviciului afacerilor externe al Elveției, Nicolas Bidault, într-un interviu acordat publicației Le Temps. Potrivit acestuia, autoritățile de la Berna nu intenționează să inițieze negocieri de pace, dar sunt pregătite să sprijine orice eforturi diplomatice pentru începerea tratativelor. Le Temps amintește că Trump a anunțat că echipa sa lucrează la pregătirea unei întâlniri cu Putin după învestirea sa pe 20 ianuarie. Putin este deschis negocierilor, dar va insista asupra condiției ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO și el va cere ca patru regiuni din estul și sudul Ucrainei să treacă sub controlul Rusiei, în ciuda faptului că armata rusă nu le controlează complet, conchide Le Temps.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, îl va suna în curând pe președintele rus Vladimir Putin în vederea pregătirii unei întâlniri pentru soluționarea războiului ruso-ucrainean. E declarația făcută de viitorul consilier pentru securitate națională al liderului american, Michael Waltz într-un interviu acordat postului ABC News. Waltz a precizat că pregătirile pentru o întâlnire între Trump și Putin „sunt deja în curs de desfășurare” și ar putea avea loc în următoarele luni sau chiar săptămâni. Întrebat dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la discuții, Michael Waltz a spus că formatul acestora este încă în curs de perfecționare. Kremlinul nu va accepta să-și retragă complet trupele din Ucraina, iar liderii occidentali încep să înțeleagă că soluția trebuie să fie una diplomatică, a subliniat Michael Waltz în interviul oferit postului ABC News. Potrivit acestuia, Kievul trebuie să oprească ofensiva armatei ruse și să-și consolideze poziția înainte de negocieri, iar pentru a face acest lucru, trebuie să reducă vârsta de mobilizare de la 25 la 18 ani, pentru a completa rândurile armatei.

Premierul britanic Keir Starmer intenționează să viziteze Ucraina în „următoarele săptămâni” pentru a discuta posibilitatea desfășurării unei forțe internaționale de menținere a păcii în cazul în care se ajunge la un acord de încetare a focului. Informația e dezvăluită de Bloomberg, care citează surse diplomatice de la Londra. Potrivit acestora, Starmer a purtat discuții pe această temă cu președintele francez Emmanuel Macron, ambii reafirmându-și „sprijinul neclintit” pentru Ucraina și necesitatea de a asigura poziția puternică a Kievului în 2025.

Jurnalul unui soldat nord-coreean mort dezvăluie tactici groaznice pe câmpul de luptă în războiul ruso-ucrainean, scrie The Wall Street Journal. Diagrama brută, schițată cu cerneală albastră, detaliază modul în care soldații nord-coreeni dislocați pentru a sprijini Rusia în războiul din Ucraina ar trebui să răspundă la apropierea unei drone ucrainene, notează publicația. Un soldat – denumit „momeală”– ar trebui să stea nemișcat pentru a atrage drona, astfel încât o pereche de camarazi să încerce să o doboare. Tacticile înspăimântătoare au fost divulgate într-un jurnal luat de la un soldat nord-coreean ucis pe 21 decembrie, cu pasaje care conțineau detalii banale ale vieții de pe front, descrieri ale tacticilor de luptă și expresii de dragoste pentru liderul nord-coreean Kim Jong Un, potrivit unor fragmente făcute publice recent de forțele de operațiuni speciale ale Ucrainei. Experții independenți spun că înregistrările din jurnal par autentice, cu caligrafie, alegerea cuvintelor și expresii de fervoare ideologică, toate caracteristice Coreii de Nord, menționează WSJ.

Partidul de extrema dreaptă „Alternativa pentru Germania” a adoptat în cadrul unui congres un manifest electoral, fără a condamna însă invazia rusă în Ucraina, transmite Tagesschau. Potrivit publicației, majoritatea delegaților au respins propunerea de a include acest punct în manifest. Conferința a fost marcată de proteste la care au participat până la 12.000 de persoane și a avut loc înaintea alegerilor parlamentare anticipate din februarie, relatează Tagesschau. Se ateaptă ca „Alternativa pentru Germania” să obțină 20 la sută din mandate clasându-se pe locul doi în urma creștin-democraților, însă nu are șanse de a forma o coaliție de guvernare deoarece niciuna dintre formațiunile politice nu vrea să se alieze cu extrema dreaptă, explică Tagesschau.

Social-democrații germani (SPD) l-au confirmat sâmbătă pe cancelarul Olaf Scholz ca principal candidat al partidului în alegerile parlamentare anticipate din februarie, relatează agenția germană de presă DPA. Scholz a fost nominalizat candidat pentru funcția de cancelar de către conducerea partidului la sfârșitul lunii noiembrie după o dezbatere furtunoasă. Scrutinul anticipat a fost convocat în urma prăbușirii coaliției tripartite a cancelarului Olaf Scholz, tot în noiembrie.

Sursele publicației americane Axios spun că autoritățile daneze au transmis echipei lui Donald Trump mesaje confidențiale privind posibilitatea unor negocieri pentru consolidarea securității insulei daneze Groenlanda, inclusiv propunerea de a spori contingentul militar american pe insulă. Guvernul danez dorește să evite disputele publice privind viitorul Groenlandei și să-l convingă pe Trump că securitatea poate fi asigurată fără a alipi insula SUA, scrie aceeași publicație. În ciuda acestui fapt, Danemarca subliniază că insula nu este de vânzare, dar este deschisă altor cereri din partea Washingtonului. Groenlanda este importantă pentru apărarea SUA și NATO, având o bază militară esențială pentru sistemul de detectare a rachetelor balistice. În plus, interesul pentru insulă este crescut datorită resurselor naturale valoroase, inclusiv aur, diamante și metale rare, care ar putea contracara dominanța Chinei pe piața globală, conchide Axios.

Lidia Petrenco

Lidia Petrenco

Autor

Citește mai mult