Armenia vrea să adere la UE, dar exclude părăsirea Uniunii Economice Eurasiatice
Armenia a exclus luni părăsirea Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), blocul economic post-sovietic, după ce Rusia a sugerat o astfel de posibilitate când a comentat aspirațiile proeuropene pe care Erevanul le-a făcut publice recent, transmite agenția EFE, potrivit Agerpres.
„În prezent, Armenia este membră a UEE. La ora actuală, problema părăsirii UEE nu se află pe agenda guvernului armean", a precizat la o conferință de presă ministrul armean al Economiei, Gevork Papoian. Potrivit acestuia, aspirațiile europene ale Armeniei sunt „o agendă paralelă" cu rămânerea sa în UEE. „Misiunea noastră nu este să discutăm aceste agende, ci să creștem competitivitatea economiei noastre. Nu contează dacă Armenia se află în Uniunea Europeană (UE), în UEE sau în altă organizație. Economia noastră trebuie să își crească productivitatea și competitivitatea", a explicat prioritățile ministrul armean.
Acesta a reacționat astfel la comentariile unor oficiali ruși care au interpretat aspirațiile proeuropene ale Armeniei ca pe o dorință a acesteia de a rupe legăturile cu UEE. Kremlinul a avertizat joi Armenia că nu va putea fi membră în două blocuri economice, după ce guvernul de la Erevan a aprobat săptămâna trecută un proiect de lege pentru începerea procesului de aderare a Armeniei la UE în perspectivă. La rândul său, vicepremierul rus Aleksei Overciuk a afirmat că UE și UEE „sunt incompatibile".
Acesta a estimat că Armenia trebuie să facă o alegere între cele două blocuri, atenționând totodată Erevanul că o ieșire din UEE ar avea ca efect scăderea exporturilor armene cu 70-80%.
O inițiativă de aderare la UE lansată de alianța politică extraparlamentară Platforma Forțelor Democratice va fi dezbătută de parlamentul de la Erevan la sfârșitul lunii, după ce a strâns circa 60.000 de semnături, peste pragul minim de 50.000.
Armenia, un vechi aliat al Rusiei, s-a distanțat politic de Moscova și strânge în prezent relațiile cu SUA și UE, considerând că Rusia a abandonat-o în fața Azerbaidjanului, care a recuperat în anul 2023 pe cale militară întreaga provincie Karabah, ce se afla sub controlul separatiștilor armeni în urma războiului azero-armean de la începutul anilor '90. Când Armenia s-a confruntat în 2020 într-un nou război cu Azerbaidjanul pentru controlul asupra enclavei Karabah, premierul armean Nikol Pașinian a declarat că țara sa a comis o eroare strategică încredințându-și securitatea exclusiv Moscovei.
În timpul conflictului, Pașinian a cerut Moscovei ca Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) să intervină, forțele armene fiind depășite de capabilitățile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei. Dar Kremlinul - care îl consideră pe Pașinian un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluții colorate" - a refuzat, motivând că regiunea Karabah nu este un teritoriu al Armeniei, fapt recunoscut la nivel internațional.
Războiul din 2020, soldat cu circa 6.500 de morți, a fost oprit printr-un armistițiu negociat de Rusia în fața unei înfrângeri iminente a trupelor armene. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Karabah și teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după războiul desfășurat la începutul anilor '90.
Armata azeră a lansat apoi în septembrie 2023 o nouă operațiune militară în urma căreia a recăpătat complet controlul asupra enclavei Karabah, fără ca trupele ruse de menținere a păcii să intervină. Erevanul la rândul său s-a abținut să mai intervină militar pentru a susține forțele separatiștilor armeni din Karabah, care în consecință au capitulat rapid în fața ofensivei azere, iar majoritatea populației armene din enclava azeră s-a refugiat pe teritoriul Armeniei.
