Revista presei // Criza energetică - instrument de influență politică și destabilizare
Publicațiile din RM comentează vizita întreprinsă la Moscova de șeful autoproclamatei regiuni transnistrene, Vadim Krasnoselski, în contextul crizei energetice care a cuprins localitățile din stanga Nistrului. Totodată, experții analizează reacția autorităților de la Chișinău în fața provocărilor prin care trece RM.
Deutsche Welle comentează vizita întreprinsă în Federația Rusă de șeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care a zburat la Moscova pe 10 ianuarie prin Chișinău. Autorul articolului, Vitailie Călugăreanu, notează că autoritățile moldovene au știut despre acest fapt, dar au ținut secret până pe 14 ianuarie, când acesta a revenit.
De ce abia acum a plecat Krasnoselski la Moscova? Este întrebarea pe care și-o pune expertul comunității WatchDog, Andrei Curăraru, citat de DW. „De ce nu în decembrie 2024, când criza era iminentă, sau în martie 2024, când se știa deja despre decizia Ucrainei de a nu prelungi tranzitul gazelor? Lipsa de acțiune în aceste momente cheie a fost intenționată, consideră Andrei Curăraru. În opinia expertului, Kremlinul a orchestrat această „inactivitate”, în scopuri pur electorale. Creezi problema, lași oamenii să sufere și o rezolvi parțial pentru a poza în rol de „salvator”, dar numai pentru transnistreni. Dacă malul drept vrea electricitate mai ieftină – să-i voteze pe pro-ruși. Gaz gratuit, electricitate ieftină în Transnistria, voturi cumpărate pe malul drept. Aceasta este arma Kremlinului – transformarea crizei energetice într-un instrument de influență politică și destabilizare, concluzionează Andrei Curăraru, citat de DW.
Criza din stânga Nistrului este creată artificial și face parte dintr-o strategie mai amplă a Federației Ruse de a destabiliza Republica Moldova, înaintea alegerilor parlamentare din acest an, constată și analiștii politici solicitați de Moldova 1. Prin faptul că autoritățile de la Chișinău țin conducta către regiunea transnistreană deschisă, nu fac decât să-și respecte partea sa de contract, pe care Gazpromul îl încalcă, nerespectând condițiile acceptate în momentul semnării, susține expertul Mihai Isac. Potrivit comentatorului, „Chișinăul nu se războiește cu propriii cetățeni de pe malul stâng. Totodată, este îngrijorător faptul că vedem în acea regiune și alte unelte de presiune, cum ar fi situația școlilor cu predare în limba română. Este clar că această criză este creată în mod artificial”, a reiterat expertul la Moldova 1.
Politica adoptată de Chișinău este una corectă, a declarat într-o intervenție la emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova, fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski. „Guvernul a făcut tot posibilul pentru a evita escaladările și pentru a menține stabilitatea. Este foarte important să înțelegem că o criză umanitară de proporții pe malul stâng s-ar răsfrânge inevitabil asupra malului drept”, a subliniat expertul. Referindu-se la livrările de gaze, Kulminski a menționat că, „cel mai probabil”, Tiraspolul așteaptă reluarea livrărilor de gaze.
Modelul economic al regiunii transnistrene este o reminiscență a Uniunii Sovietice, iar schema prin care regiunea primea gaz gratuit din Rusia și vindea energie electrică malului drept la prețuri reduse a fost una „profund anormală și nesustenabilă”, consideră analistul politic Ion Tăbârță, invitat permanent la emisiunea „Ora de Vârf” de la Radio Chișinău. Expertul notează că situația economică din regiunea transnistreană devine tot mai complicată după ce în primele 10 zile ale anului curent importurile au scăzut cu 43%, iar exporturile cu 60%. Potrivit lui Ion Tăbârță aceste cifre indică un blocaj total al regiunii, situație care ar putea oferi Chișinăului noi pârghii în dialogul cu Tiraspolul. „Întregul model economic al regiunii se bazează pe gazul gratuit furnizat de Federația Rusă, care la pachet cu energia electrică vândută malului drept și exporturile către Uniunea Europeană sunt pilonii pe care se sprijină activitatea economică a regiunii transnistrene. Odată cu întreruperea livrării acestui gaz natural gratuit, lucrurile devin complicate. Practic, regiunea se află într-un sistem de blocaj total și au trecut abia două săptămâni”, observă Ion Tăbârță.
De ce concernul rus Gazprom nu recuperează prin instanță pretinsa datorie de la Moldova gaz? – răspunde NewsMaker. Într-un interviu acordat publicației, ex-ministrul Energiei Victor Parlicov a opinat că Gazprom nu apelează la proceduri juridice pentru recuperarea așa-zisei datorii de 700 milioane de dolari de la Moldovagaz, fiindcă nu va reuși să obțină câștig de cauză. În opinia sa, compania rusească a mizat pe faptul că oricum va putea obține suma pretinsă, din cauza dependenței energetice a Republicii Moldova de un singur furnizor de gaz, notează publicața. NewsMaker amintește că anume pretinsa datorie de 700 milioane de dolari a fost invocată drept motiv pentru oprirea livrărilor de gaz în regiunea transnistreană.
Radio Moldova analizează impactul scumpirilor la energie asupra pieței alimentare. Creșterea aproape dublă a prețului la curentul electric pune o presiune semnificativă pe producători, alimentând temerile privind scumpirea alimentelor, constată autorul articolului. În timp ce vânzătorii și cumpărătorii resimt deja impactul scumpirilor sezoniere, noile tarife nu și-au produs încă efectele. În acest context, statul promite măsuri de compensare, dar mecanismele rămân încă neclare, notează Radio Moldova. Ca să atenueze scumpirea coșului de consum, Ministerul Economiei a propus compensarea tarifelor la energie pentru mediul de afaceri, producătorii de lapte, carne, ouă, pâine, încălțăminte, îmbrăcăminte, mobilă, componente electrice. Deocamdată nu e clar cum va funcționa acest mecanism. Cel mai probabil, va fi definitivat săptămâna aceasta, precizează Radio Moldova. „Mediul de afaceri înțelege foarte bine că resursele statului sunt limitate, cred eu că suntem mulțumiți și de ceea ce ni se oferă, 50 la sută nu este puțin. Energia electrică este una din componentele costului de producere”, a menționat Mircea Manole, directorul Asociției de procesatori de fructe.
Republica Moldova va deschide, în următoarele săptămâni, primele clustere de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, în cadrul unui interviu la Radio Moldova. Potrivit acestuia, procesul este sprijinit intens de Polonia, care deține președinția Consiliului Uniunii Europene. În procesul de aderare la Uniunea Europeană, negocierile sunt structurate pe capitole care acoperă diferite domenii ale acquis-ului comunitar (ansamblul de drepturi și obligații comune care este obligatoriu pentru toate statele membre ale UE). Conform noii metodologii de extindere a UE, aceste capitole sunt grupate în clustere tematice, fiecare abordând sectoare specifice. Primul cluster, care se deschide întotdeauna, include principii fundamentale precum statul de drept, justiția, probleme economice și criterii politice, notează radiodifuzorul public. Deschiderea unui cluster implică evaluarea și alinierea legislației și practicilor naționale la standardele și normele UE în domeniile respective, precizează sursa citată.
Iar Europa liberă scrie că R. Moldova, care a primit în ultimii ani ajutoare europene de milioane de euro, se pregătește să înăsprească pedepsele pentru delapidarea fondurilor europene. Un proiect de lege aflat pe agenda ședinței de astăzi a Guvernului, prevede că furtul din banii europeni se va pedepsi cu până la 10 ani de închisoare. Inițiativa legislativă survine într-un moment în care Republica Moldova, țară candidată la aderare, așteaptă de la UE investiții majore de 1,8 miliarde de euro în următorii trei ani, numai pentru proiecte de relansare a economiei, pe lângă alte ajutoare europene, inclusiv pentru compensațiile la energie acordate populației, precizează Europa Liberă.
