Revista presei internaționale // Acord de încetare a focului între Israel și gruparea palestiniană Hamas
Presa internațională relatează despre încheierea unui acord de încetare a focului între Israel și gruparea Hamas din Fâșia Gaza după mai bine de un an de război care a luat viața a mii de oameni. Mai multe publicații descriu în același timp, condițiile și șansele de încheiere a războiului ruso-ucrainean după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pe 20 ianuarie.
Premierul Qatarului a anunțat oficial miercuri că un armistițiu în Gaza va intra în vigoare duminică, pe 19 ianuarie, după ce Israel și Hamas au ajuns la un acord în acest sens, scrie Reuters. Ostilitățile vor înceta și 33 de ostatici ar urma să fie eliberați într-o primă fază a acordului, a anunțat site-ul american Axios, care citează surse israeliene. Șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, prim-ministrul Qatarului, care a găzduit și a participat la medierea negocierilor dintre Israel și Hamas, alături de SUA și Egipt, a anunțat un armistițiu mult-așteptat. Președintele SUA Joe Biden a declarat citat de Axios că elementele acestui acord sunt cele pe care le-a stabilit în detaliu în mai 2024 și că prima fază va dura șase săptămâni și include o încetare a focului deplină și completă, retragerea forțelor israeliene din toate zonele populate din Gaza și eliberarea unui număr de ostatici deținuți de Hamas.
A doua fază a acordului urmează să dureze la fel, șase săptămâni, scrie Axios. „Termenii acestei etape încă nu au fost conveniți, iar negocierile vor trebui să continue în prima etapă. Părțile nu s-au angajat să mențină încetarea focului după încheierea primei etape. Mediatorii - Egipt, Qatar și Statele Unite - au dat doar garanții verbale că își vor folosi influența de ambele părți pentru a preveni reluarea ostilităților. În a doua fază, Hamas este de așteptat să elibereze toți ostaticii rămași. În schimb, Israelul va elibera alte câteva sute de palestinieni. A doua etapă ar trebui să se încheie cu retragerea completă a trupelor israeliene din Fâșia Gaza”, scrie Axios precizând că unor palestinienii eliberați li se va interzice intrarea în Cisiordania, iar unii vor fi deportați din Palestina în alte țări (probabil în Qatar și Turcia). În a treia fază (la aproximativ trei luni de la intrarea în vigoare a acordului), ar trebui să înceapă reconstrucția Fâșiei Gaza, notează aceeași publicație subliniind că este de așteptat ca Egiptul, Qatarul, ONU și alte state, precum și organizații internaționale să supravegheze acest proces în următorii cinci ani. Acordul nu spune nimic despre schimbările politice sau administrative din Gaza. Adică, Israelul a recunoscut în mod tacit că, în viitorul previzibil, Hamas rămâne autoritatea de facto în Fâșia Gaza și cu ei trebuie purtate negocieri cu privire la soarta ostaticilor, controlul teritorial și ajutorul umanitar, conchide Axios.
Potrivit BBC , locuitorii din Fâșia Gaza și majoritatea israelienilor au salutat vestea, jubilând acordul de încetare a focului. Pentru palestinieni, acordul înseamnă încetarea bombardamentelor și întoarcerea la casele lor a sute de mii de persoane strămutate, notează serviciul britanic de presă. Serviciul britanic de presă amintește că războiul a început pe 7 octombrie 2023, când gruparea palesiniană Hamas a lansat un atac în sudul Israelului omorând aproximativ 1.200 de oameni și luând prizonieri. Israelul a răspuns atacului printr-o campanie militară în Gaza, care potrivit Ministerului local al Sănătății, ar fi luat viețile a peste 46.000 de palestinieni, conchide BBC.
La discuțiile cu viitorul președinte al SUA Donald Trump despre încetarea războiului ruso-ucrainean, Kremlinul va cere reducerea contingentului militar al Ucrainei și va insista asupra statutului permanent de neutralitate a acesteia, titrează Bloomberg. Potrivit unor surse apropiate Kremlinului, citate de agenția de presă, președintele rus Putin intenționează să ceară Kievului să-și reducă radical cooperarea militară cu NATO și să renunțe definitiv la planurile sale de a deveni membru al blocului la viitoarele discuții cu Donald Trump pe tema Ucrainei. Potrivit interlocutorilor Bloomberg, Putin este încrezător că are un avantaj pe câmpul de luptă și, prin urmare, este hotărât să facă presiuni pentru ca Ucraina să devină un stat neutru cu forțe armate limitate. Poziția Kremlinului este că statele membre NATO pot continua, în mod individual, să furnizeze arme Ucrainei, dar armele lor nu ar trebui să fie folosite împotriva Rusiei sau pentru a încerca să recupereze teritoriul pierdut, au declarat sursele Bloomberg. Potrivit acestora, Putin vrea ca Rusia să păstreze controlul de facto asupra a 20% din teritoriul Ucrainei, pe care armata rusă l-a acaparat în timpul celor aproape trei ani de război. În același timp, Moscova ar fi pregătită pentru un oarecare „schimb de teritorii”, deoarece forțele ucrainene continuă să controleze sute de kilometri pătrați din regiunea Kursk, unde au pătruns încă în luna august a anului trecută, precizează Bloomberg.
Senatorul Marco Rubio, propus de Donald Trump pentru funcția de secretar de stat, a declarat, citat de The Guardian, că Statele Unite ar putea accepta ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei în cadrul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina. Potrivit publicației, Rubio a menționat că sancțiunile americane reprezintă un instrument de presiune asupra Rusiei de rând cu avertismentele privind continuarea înarmării Ucrainei. Totuși, sursele Washington Post afirmă că Trump nu va putea ridica sancțiunile în mod unilateral, fiind necesar acordul Congresului, iar unii legislatori republicani cer măsuri economice și mai dure împotriva Moscovei.
Financial Times scrie la rândul să că la sfârșit de mandat, administrația președintelui Joe Biden a utilizat o lege din 2017 pentru a-i împiedica pe viitorii săi succesorii să relaxeze sancțiunile împotriva Rusiei. Conform noilor reguli, Congresul poate bloca ridicarea sancțiunilor, iar aplicarea lor repetată devine obligatorie. Financial Times relatează că Ministerul Finanțelor din SUA a anunțat miercuri că aproape 100 de companii cheie din sectoarele financiar, energetic și de apărare ale Rusiei vor fi incluse într-un nou pachet de sancțiuni. Printre acestea se numără atât mari producători de armament, cât și Bursa din Moscova. Dacă viitoarea administrație de a Casa Albă va dori să elimine vreun nume din listă, decizia va trebui aprobată de Congres în termen de 30 de zile, conchide Financial Times.
Franța a desfășurat în secret un scenariu de pregătire pentru trimiterea trupelor în Ucraina în cazul unui atac rusesc dinspre Belarus, dezvăluie Intelligence Online. Potrivit publicației, manevrele militare au avut loc toamna trecută și au durat 10 zile, implicând unități speciale din armata franceză. Exercițiile s-au desfășurat pe un teren asemănător zonei aflate la nord de Kiev, iar tacticile utilizate s-au bazat pe experiența armatei ucrainene de a respinge ofensiva rusă din februarie 2022. Comandamentul francez s-a concentrat pe utilizarea dronelor, războiul electronic și coordonarea unităților în condiții de luptă intensă, notează Intelligence Online. Publicația amintește că la începutul acestei săptămâni președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat cu președintele Franței, Emmanuel Macron, despre posibilitatea desfășurării unor trupe occidentale în Ucraina ca parte a garanțiilor de securitate după încheierea războiului ruso-ucrainean.
