Revista presei internaționale // Trump încheie prima zi de mandat cu o avalanșă de ordine executive
Presa internațională comentează pe larg ceremonia de învestire a președintelui american Donald Trump. Publicațiile străine scot în evidență cele mai importante declarații făcute de Trump în timpul evenimentului de inaugurare, dar și primele decizii luate de acesta după revenirea la Casa Albă.
Pe 20 ianuarie, Donald Trump a depus jurământul de învestire în funcția de președinte al Statelor Unite, mai multe publicații enumerând personalitățile invitate la eveniment. The Moscow Times atrage atenția că la ceremonia de învestire au fost prezenți predecesorul lui Trump, Joe Biden, fostul vicepreședinte Kamala Harris, foștii președinți Barack Obama, Bill Clinton și George W. Bush, precum și fostul secretar de stat Hillary Clinton. Aceeași publicație atrage atenția că printre invitații străini s-au numărat personalități politice cu viziuni de dreapta apropiate de Trump din punct de vedere ideologic. Între aceștia s-au numărat premierul Italiei Giorgia Meloni, fostul premier britanic Boris Johnson și președintele Argentinei Javier Milei. La ceremonie a fost prezent și vicepreședintele Chinei Han Zheng. Ucraina a fost reprezentată de ambasadorul său în SUA, Oksana Markarova. La eveniment nu a fost invitat niciun oficial rus, în schimb printre participanți s-a aflat și politicianul rus de opoziție Mihail Hodorkovski, remarcă The Moscow Times.
Associated Press notează că în discursul său inaugural, Trump a promis să pună America pe primul loc în fiecare zi a administrației sale. Printre măsurile pe care urmează să le aplice, Trump a enumerat starea de urgență la granița sudică unde va trimite trupe, începând să expulzeze milioane de infractori, relevă agenția de presă. De asemenea, Trump a promis să declare stare de urgență în domeniul energetic și a subliniat că America va deveni din nou o țară industrială, transmite AP. Agenția de presă subliniază că Donald Trump a și semnat după inaugurare un decret prin care suspendă toate programele de ajutor extern al SUA pentru 90 de zile, pentru a le analiza în conformitate cu politica sa externă. Ucraina, unul dintre cei mai mari beneficiari ai ajutorului american, ar putea fi afectată de această măsură, semnalează AP.
Washington Post informează că după inaugurare, Donald Trump le-a declarat jurnaliștilor în Biroul Oval că Rusia va întâmpina „probleme mari” dacă președintele ei Vladimir Putin nu va ajunge la un acord pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. Potrivit aceleiași publicații, Trump a subliniat că Putin „distruge Rusia” prin refuzul de a încheia conflictul, care durează deja de trei ani. El a promis că se va întâlni cu Putin cât mai curând posibil pentru a discuta despre soluționarea războiului, notează WP.
La doar câteva ore după ce Donald Trump a depus jurământul ca președinte, Senatul american a votat în favoarea numirii lui Marco Rubio în funcția de secretar de stat, transmite CNN. Potrivit postului american de televiziune, toți cei 99 de senatori, atât republicani cât și democrați, au susținut candidatura lui Rubio, fără a exista voturi împotrivă. Rubio a declarat citat de CNN că încetarea focului în Ucraina va fi una dintre prioritățile majore ale președintelui Trump, dar că va fi un proces dificil. Rubio a adăugat că atât Rusia, cât și Ucraina, vor trebui să facă anumite concesii pentru a ajunge la un acord de pace, precizează CNN.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cel al Parlamentului European Roberta Metsola i-au transmis luni „cele mai bune urări” președintelui Donald Trump, afirmând că „UE așteaptă cu nerăbdare să lucreze îndeaproape cu el pentru a face față provocărilor globale”, relatează AFP. Potrivit agenției de presă șefii celor două instituții europene i-au transmis lui Trump că Europa și SUA trebuie să-și consolideze securitatea comună pentru ca parteneriatul transatlantic să rămână durabil.
Biden încheie o jumătate de secol în viața publică pe o notă sumbră, titrează The New York Times. Timp de patru ani în calitate de președinte și încă o jumătate de secol în viața publică, Joseph R. Biden Jr. a profesat o credință optimistă și fermă în puterea democrației Americii, notează autorul articolului. Dar în ultimele momente ale președinției sale, dl Biden a lovit o notă neobișnuit de pesimistă. Cu câteva minute înainte ca succesorul său să depună jurământul, domnul Biden a grațiat cinci dintre membrii familiei sale , condamnând atacurile politice ale lui Donald J. Trump și ale aliaților săi și spunând: „Nu am niciun motiv să cred că aceste atacuri se vor termina”, relevă NYT. Moștenirea domnului Biden va include gestionarea pandemiei, distribuirea de vaccinuri și ridicarea unei economii care se clătina în dezastru. El a pompat bani în lupta împotriva schimbărilor climatice, în repararea infrastructurii învechite și în crearea de stimulente pentru producătorii de cipuri de înaltă tehnologie din Statele Unite. A plafonat prețurile la unele medicamente, a semnat o lege rară de control al armelor și a iertat unele datorii studențești, rezumă The New York Times.
De ce Trump înseamnă vremuri bune pentru producătorii de arme din Europa, explică Politico. Publicația notează că o mare parte din țările Europene sunt îngrijorate cu privire la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, dar există puține lucruri care sugerează că producătorii de arme de pe continent se așteaptă la o criză. Europa înregistrează o creștere dramatică a bugetelor pentru apărare, determinată atât de presiunea de lungă durată din partea Washingtonului, cât și de reacția propriului continent la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Acest lucru promite un surplus de contracte militare pentru producătorii de arme din Europa, precum și în SUA, Coreea de Sud și în alte părți, constată Politico. Dacă noul președinte Trump va scoate SUA din NATO și va lăsa Europa să meargă independent, continentul va trebui să se bazeze pe propriile companii de arme, asigurându-le un val de contracte. Comisia Europeană estimează că membrii blocului vor trebui să cheltuiască 500 de miliarde de euro pentru apărare în următorul deceniu, menționează publicația.
În fine, unele publicații străine continuă să anaizeze criza energetică provocată de încetarea livrării gazului natural în Republica Moldova. Putin poate arunca Moldova în întuneric printr-o simplă apăsare a unui buton, titrează Euractiv. Republica Moldova se confruntă cu dificultăți majore în asigurarea energiei electrice, după ce Rusia a întrerupt livrările de gaze către importanta centrală electrică de la Cuciurgan aflată în regiunea transnistreană controlată de separatiști pro-ruși, remarcă Euractiv. Deși fluxurile de energie din România, au prevenit până acum penele de curent, administrația separatistă de la Tiraspol ar putea întrerupe oricând alimentarea cu energie a Republicii Moldova dacă Moscova îi va cere acest lucru, semnalează aceeași publicație. „Interconectorul care aduce energie din România merge direct la un hub din Transnistria”, a explicat Marcela Lefter, CEO al companiei românești Sedera. Alegerile parlamentare din acest an i-ar putea oferi președintelui rus Putin ocazia de a întoarce Republica Moldova spre Rusia, stimulând nemulțumiri populare legate de facturile mari la energie și de penele de curent pe care le poate provoca oricând, constată Euractiv. Potrivit publicației, chiar dacă adiministrația de la Tiraspol ar evita întreruperea livrării energiei spre malul drept al Nistrului, există riscuri legate de atacurile aeriene rusești asupra sud-vestului Ucrainei, pe unde trece linia electrică prin care România livrează 60 la sută din fluxul de curent necesar Republicii Moldova. În acest context, viitorul Republicii Moldova rămâne incert, iar orice decizie a Rusiei ar putea avea consecințe geopolitice și interne semnificative, conchide Euractiv.
