Revista presei internaționale // Trump amenință Rusia cu un colaps economic dacă nu va pune capăt războiului
Presa internațională comentează noile declarații ale președintelui american Donald Trump, care a avertizat Rusia cu un colaps economic dacă nu va pune capăt războiului dus împotriva Ucrainei. Mai multe publicații descriu situația economică dificilă prin care trece Rusia, dar și riscurile care pot apărea pentru economia europeană din cauza politicilor comerciale promovate de noul președinte american.

Fără trupe americane pe teritoriul său, Ucraina nu va putea asigura securitatea după încheierea războiului cu Rusia. Aceasta este declarația făcută de președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat agenției de presă Bloomberg. Zelenski a subliniat că încheierea conflictului trebuie să fie o victorie pentru noul președinte american Donald Trump, nu pentru Putin, și că un acord de pace nu trebuie să fie încheiat pe la spatele Ucrainei. În același interviu, Zelenski a spus că, pentru a garanta implementarea unui acord de încetare a focului, Ucraina va avea nevoie de o forță militară puternică, iar sprijinul Uniunii Europene nu va fi suficient. În opinia sa, chiar și unele state europene care cred că este posibil să facă acest lucru singure, nu vor risca fără sprijinul SUA, s-a arătat convins președintele ucrainean în interviul acordat aceleiași agenții de presă. Bloomberg precizează că Donald Trump se împotrivește dislocării trupelor americane în Ucraina pentru a-i asigura securitatea și consideră că acest lucru trebuie să-l facă exclusiv țările europene ale NATO.
Autoritățile ucrainene sunt dispuse să poarte negocieri cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, însă pentru a face acest lucru, Ucraina trebuie să își întărească pozițiile, a declarat primul viceprim-ministru și ministru al Economiei al Ucrainei, Iulia Sviridenko, într-un interviu acordat postului de radio polonez RMF FM. „Acest lucru (negocierea cu Putin) este posibil, dar totul depinde de momentul în care va avea loc. Negocierile vor fi posibile atunci când Ucraina va deveni suficient de puternică. O Ucraină slabă nu va putea ajunge la un acord de pace satisfăcător", a spus Sviridenko. Potrivit acesteia, pentru a deveni puternică, Ucraina trebuie să își mărească producția internă de apărare și să își consolideze economia. De asemenea, la Kiev se așteaptă ca administrația președintelui american Donald Trump să participe activ la procesul de negociere și să obțină succes, a adăugat vicepremierul ucrainean. „Prioritatea noastră nu este doar obținerea păcii, ci și negocierile pentru garanții de securitate fiabile, care să ajute Ucraina să revină la o viață normală", a subliniat Sviridenko, în timpul interviului acordat postului polonez de radio, exprimându-și speranța că războiul se va încheia în 2025.
O poziție mult mai pesimistă are cancelarul german Olaf Scholz, care a declarat într-un interviu pentru Rheinische Post că războiul ruso-ucrainean este departe de a se încheia. Întrebat despre posibilitatea introducerii forțelor de menținere a păcii în Ucraina, Scholz a subliniat că partenerii Ucrainei vor discuta în curând garanțiile de securitate după încheierea războiului. „Ar fi o veste bună dacă războiul din Ucraina s-ar sfârși. Însă, chiar și atunci, va trebui să asigurăm un viitor sigur pentru Ucraina. Vom discuta despre garanțiile de securitate și despre cum își poate menține Ucraina o armată puternică, pe care o vom putea echipa împreună”, a spus Scholz. El a subliniat, însă, că nu este momentul pentru speculații, deoarece orice decizie trebuie să fie luată în consultare cu Ucraina. „Mai avem mult până la pace”, a adăugat cancelarul german. Scholz a precizat, de asemenea, că Germania se confruntă cu un deficit bugetar de 25 de miliarde de euro și, din acest motiv, nu poate crește ajutorul pentru Ucraina sau să aloce 2% din PIB pentru apărare, așa cum cere NATO.
Politico atrage atenția că prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, îi dă dreptate președintelui SUA, Donald Trump, când vorbește despre responsabilitatea Europei de a-și crește semnificativ cheltuielile pentru apărare. Într-un discurs susținut în Parlamentul European, Tusk a afirmat că „dacă Europa vrea să supraviețuiască, trebuie să fie înarmat”. Politico subliniază că Tusk l-a numit pe Trump „prietenul Europei” și a susținut cerința acestuia de a crește cheltuielile pentru apărare ale țărilor NATO până la 5% din PIB (față de 2% în prezent). „Numai un aliat poate dori ca un alt aliat să devină mai puternic. Așa nu ar spune un dușman al Europei”, a declarat citat de Politico prim-ministrul polonez.
SUA sunt gata să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei și să impună un embargou total asupra exporturilor rusești, dacă președintele rus Vladimir Putin nu va încheia războiul dus împotriva Ucrainei. Potrivit agențiilor internaționale de presă, este avertismentul transmis ieri de noul președinte american Donald Trump, care, potrivit The Wall Street Journal, le-a dat la dispoziție diplomaților săi trei luni pentru a negocia un armistițiu între Moscova și Kiev. The Moscow Times scrie că, pe fondul succeselor armatei ruse pe câmpul de luptă, Putin își menține o poziție fermă, dorind să păstreze controlul asupra teritoriilor ucrainene ocupate și să impună condiții dure Ucrainei. El cere reducerea drastică a contingentului armatei ucrainene și menținerea statutului de neutralitate a Ucrainei, amintește publicația.
În declarația lui Donald Trump nu este menționată deloc Ucraina, ceea ce ar putea fi interpretat ca un semnal că opinia Kievului nu contează și că soarta țării trebuie discutată de marii lideri ai lumii, comentează BBC. Totuși, potrivit jurnaliștilor serviciului britanic de presă, acest lucru ar putea însemna că pozițiile Ucrainei și ale SUA sunt atât de apropiate, încât Trump a ales să arate clar că singura persoană responsabilă de încheierea războiului este președintele rus Putin. Înainte de învestirea lui Trump, mulți la Kiev se temeau de o atitudine dură din partea noii administrații, dar acum noul lider de la Casa Albă face presiuni asupra Moscovei, punând responsabilitatea privind încheierea războiului pe Putin, observă BBC. Este puțin probabil ca Rusia să ignore cuvintele președintelui american, care nu este dispus să ofere Moscovei o victorie completă în cursul negocierilor, mai ales în condițiile în care Trump consideră că economia rusă suferă din cauza „războiului inutil” și se află aproape de colaps, conchide BBC.
Președintele Vladimir Putin a devenit din ce în ce mai îngrijorat de problemele economiei Rusiei, într-un moment în care Donald Trump face presiuni pentru încetarea conflictului din Ucraina, au declarat pentru Reuters cinci surse familiare cu situația de la Moscova. Putin a asigurat că Moscova poate continua să lupte atâta timp cât este necesar, dar economia Rusiei suferă din cauza lipsei forței de muncă și a ratelor ridicate ale dobânzilor, introduse de banca centrală pentru a combate inflația tot mai mare, scrie Reuters. Două dintre sursele citate de Reuters spun că acest context dificil a convins o parte a elitei ruse că o soluționare negociată a războiului este preferabilă.
În ciuda succesului economic declarat de președintele Putin, Kremlinul este îngrijorat de starea economiei, care se confruntă cu o inflație ridicată și cu riscuri legate de război, constată și publicația britanică Financial Times. Banca Centrală a Rusiei a majorat rata dobânzii la 21% anual pentru a încetini inflația, dar economiștii citați de publicația britanică avertizează că acest lucru ar putea duce la o criză economică. Financial Times subliniază că, la începutul acestui an, inflația în Rusia a ajuns la 10%, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel de creștere a prețurilor din februarie 2023.
Potrivit datelor Rosstat la care face referire publicația Meduza, în ultimul an, în Rusia, cel mai mult s-a scumpit cartoful, al cărui preț a crescut cu aproape 92%. Au crescut semnificativ și prețurile la ceapă, varză și icrele de somon, iar prețul untului, despre care s-a discutat mult în 2024, a crescut cu 36%. Tot în ultimul an, legumele și fructele s-au scumpit cu 22%, mai scrie Meduza.
Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au vorbit la Paris despre provocarea pe care o reprezintă președintele SUA, Donald Trump, relatează Euronews. Liderii Franței și Germaniei s-au întâlnit miercuri la Paris și au subliniat puterea și unitatea Europei în fața amenințărilor făcute de Donald Trump în privința taxelor vamale, subliniază postul paneuropean de televiziune. Potrivit Euronews, Macron a semnalat că Franța și Germania trec prin momente critice în care trebuie să își asume un rol de conducere și să se asigure că Europa este capabilă să își apere interesele, în timp ce menține legături transatlantice solide.
Senatul Cehiei a adoptat o lege care efectiv interzice rușilor obținerea cetățeniei cehe, transmite serviciul postului Radio Liberty de la Praga. Legea, denumită Lex Ukraine, se referă în principal la prelungirea protecției temporare pentru refugiații ucraineni, iar modificările pentru ruși au fost adăugate ulterior, notează același post de radio. Conform noii legi, cererile de cetățenie vor fi analizate doar după încheierea războiului ruso-ucrainean, iar rușii vor trebui să renunțe la pașaportul rus înainte de a obține cetățenia cehă, conchide postul Radio Liberty.