Lukașenko, la al șaptelea mandat: restricții și critici internaționale în Belarus
Aleksandr Lukașenko, liderul Belarusului din 1994, a fost reales pentru al șaptelea mandat prezidențial, conform datelor preliminare publicate de Comisia Electorală Centrală. Lukașenko a obținut 86,82% din voturi, însă alegerile, desfășurate pe 26 ianuarie, s-au derulat într-un climat restrictiv, fără observatori occidentali și cu numeroase critici privind lipsa unui proces electoral liber și democratic.
Alegerile prezidențiale au avut loc cu participarea a încă patru candidați: Oleg Gaidukevič, liderul Partidului Liberal-Democrat, a obținut 2,02% din voturi; antreprenoarea Anna Kanopațkaia – 1,86%; Serghei Sârancov, primul secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist – 3,21%; iar Alexandr Hijnak, liderul Partidului Republican al Muncii și Justiției – 1,74%. De asemenea, 3,6% dintre alegători au votat „împotriva tuturor candidaților”.
După votare, Lukașenko a susținut o conferință de presă de 4,5 ore, în care a declarat că nu caută un succesor în acest moment. „Deocamdată ne concentrăm pe aceste alegeri. După aceea, vom vedea,” a spus Lukașenko. El a adăugat că obiectivul actual este depășirea cu succes a provocărilor anului 2025 și dezvoltarea viitorului țării prin colaborare strânsă cu Rusia, evitând totodată dependența de țările occidentale.
Context despre alegerile din Belarus: limitări, controverse și represiuni
Alegerile prezidențiale din Belarus din 2025 au avut loc într-un climat restrictiv, marcat de controverse și lipsa unui proces electoral liber. Spre deosebire de perioadele anterioare, când în timpul campaniilor electorale exista o aparentă liberalizare, actualele alegeri au înăsprit și mai mult condițiile.
Limitări în procesul electoral:
- Numele membrilor comisiilor electorale au fost secretizate, iar monitorizarea alegerilor a fost permisă doar reprezentanților organizațiilor pro-guvernamentale.
- Observatorii OSCE nu au putut participa din cauza invitației trimise cu întârziere, iar secțiile de votare din afara țării nu au fost deschise.
- Alegătorii au fost supravegheați de poliție, cabinele de vot au fost deschise, iar fotografierea buletinelor a fost interzisă.
Represiuni și control politic
După protestele masive din 2020, regimul Lukașenko a consolidat măsurile de control asupra societății. Mulți opozanți politici, precum Svetlana Tihanovskaia sau Viktor Babaryko, sunt în exil sau în închisoare, iar mass-media independentă este catalogată drept „extremistă”. În prezent, peste 1.200 de persoane sunt considerate deținuți politici în Belarus.
De această dată, opoziția a îndemnat cetățenii să boicoteze „farsa electorală” sau, dacă sunt obligați să participe, să voteze „împotriva tuturor candidaților”.
Aleksandr Lukașenko, aflat la putere din 1994, este considerat un aliat apropiat al Rusiei. Retorica sa electorală s-a axat pe menținerea stabilității, evitarea implicării în conflicte externe și dependența de sprijinul Moscovei. Totuși, izolarea internațională a Belarusului s-a adâncit, iar relațiile cu Occidentul rămân extrem de tensionate.
