Revista presei internaționale // De ce negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia nu sunt atât de simple pe cât pretinde Trump?
Presa internațională descrie modul în care țările Uniunii Europene au reușit să convingă Ungaria să accepte prelungirea sancțiunilor impuse Rusiei din cauza invaziei Ucrainei. Unele publicații dezvăluie îngrijorările liderilor europeni cu privire la soluțiile pe care le-ar putea aplica noul președinte american Donald Trump pentru încheierea războiului ruso-ucrainean și refacerea echilibrului comercial transatlantic. Publicațiile britanice informează despre primul pas făcut de Regatul Unit către săptămâna de muncă de patru zile, fără reducerea salariilor.
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au extins luni sancțiunile împotriva Rusiei, reușind să convingă Ungaria să sprijine decizia în schimbul unor garanții de securitate energetică, transmite Reuters. Potrivit agenției de presă, la insistența Ungariei, Comisia Europeană s-a angajat să continue negocierile cu autoritățile de la Kiev privind reluarea tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina către Uniunea Europeană. În plus, executivul european a acceptat să implice Ungaria și Slovacia în procesul de negocieri. Livrările de gaze rusești prin Ucraina au încetat la 1 ianuarie, după expirarea contractului de tranzit, amintește Reuters, precizând că Ungaria și Slovacia cer totuși Uniunii Europene să preseze Kievul să restabilească fluxul de gaze. Unii diplomați europeni intervievați de Reuters au mărturisit că țările blocului comunitar au acceptat condițiile Ungariei pentru a evita consecințele grave pe care le-ar fi avut blocarea sancțiunilor impuse Rusiei, iar una dintre acestea ar fi fost deblocarea activelor rusești din Europa destinate sprijinului pentru Ucraina. Sancțiunile europene prevăd restricții comerciale și înghețarea activelor Băncii Centrale Ruse, fiind reînnoite la fiecare șase luni, amintește aceeași agenție de presă.
Politica lui Donald Trump față de Ucraina a devenit practic singura surpriză plăcută pentru europeni, în contextul celorlalte probleme globale, scrie Politico. Publicația remarcă mesajele lui Trump adresate în ultimele săptămâni președintelui rus Vladimir Putin, pe care l-a amenințat cu diverse sancțiuni economice pentru un eventual refuz de a accepta negocieri de pace cu Ucraina. Politico atrage atenția că o asemenea abordare dură a lui Trump în relațiile cu Moscova l-a șocat chiar și pe premierul ungar Viktor Orban, principalul aliat al lui Putin în Uniunea Europeană, care amenința să blocheze o extindere a sancțiunilor împotriva Rusiei încă din decembrie, dar a cedat brusc luni. „Aș minți dacă aș spune că nu suntem nervoși” cu privire la întoarcerea lui Trump la Casa Albă, a declarat un ambasador european pentru Politico. „Trump a fost acuzat în repetate rânduri că încearcă să se împrietenească cu dictatorii. Dar acum, republicanii din administrația sa care susțin Ucraina, atrag atenția că în 2019, în ciuda întregii agitații din jurul unui summit cu liderul nord-coreean Kim Jong-un, Trump a refuzat să încheie un acord nuclear cu acesta. El ar putea face același lucru în discuțiile cu Putin privind Ucraina”, a declarat pentru Politico un oficial din noua administrație prezidențială.
În Europa există temeri că președintele american Donald Trump ar putea conveni cu președintele rus Vladimir Putin asupra unui acord de încetare a focului care ar dezavantaja Ucraina. Asemenea informații au fost oferite sub rezerva anonimatului de câțiva diplomați europeni pentru ziarul spaniol El País. Potrivit acestora, liderii blocului comunitar sunt îngrijorați că administrația Trump ar putea exclude Uniunea Europeană și Ucraina de la discuțiile cu Moscova despre condițiile unui eventual armistițiu. Statele europene se străduiesc să își consolideze poziția geopolitică, dar se confruntă cu probleme, mai ales în fața influenței SUA și Chinei, remarcă sursele El País. Astfel, există îngrijorări că singurul rol care ar urma să-i revină Uniunii Europene după încetarea focului ar fi cel de finanțare a reconstrucției Ucrainei și de asigurare a securității cu trupe de pacificare, conchide publicația spaniolă.
De ce negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia nu sunt atât de simple pe cât pretinde Trump? La această întrebare răspunde The Independent. Promisiunile noului președinte al SUA, Donald Trump, de a încheia războiul dintre Rusia și Ucraina în mai puțin de 24 de ore s-au dovedit a fi goale, comentează publicația britanică. Ambasadorul său special pentru Ucraina și Rusia a declarat că scopul său este să oprească războiul în 100 de zile, dar nu se știe exact cum va fi realizat acest lucru, scrie The Independent. „Deși președinții Ucrainei și Rusiei au declarat că sunt dispuși să dialogheze cu Trump, ambele țări au viziuni diferite asupra păcii. Moscova nu dorește prezența NATO pe teritoriul Ucrainei, în timp ce Kievul este reticent să cedeze teritorii necontrolate de Rusia. Precedentele încercări de a încheia un armistițiu au eșuat, iar mulți consideră că Putin nu va respecta o eventuală înțelegere. Trump a amenințat Rusia cu sancțiuni suplimentare, dar rămâne incert dacă acest lucru va aduce schimbări. În plus, legăturile dintre Rusia și aliații săi, China, Iran și Coreea de Nord, complică și mai mult situația internațională”, conchide The Independent.
Deși a amenințat Rusia cu sancțiuni severe și a cerut „un acord” pentru a încheia războiul, această abordare dură a provocat îngrijorare chiar și în rândul aliaților săi din Uniunea Europeană. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a cedat presiunii și a renunțat la opoziția sa față de sancțiunile împotriva Rusiei. Ambasadorii europeni recunosc că, deși Trump poate crea multe dureri de cap, există un optimism precaut în privința Ucrainei și NATO. Trump a fost acuzat de relații apropiate cu dictatori, dar susținătorii săi din administrație amintesc că în 2019 a refuzat să semneze un acord nuclear cu Kim Jong Un. Un oficial din administrația noului președinte sugerează că Trump ar putea adopta o abordare similară și în negocierile cu Putin. Deși controversat, Trump rămâne o figură centrală în politica externă americană legată de Ucraina.
Business Insider scoate în evidență criticile fondatorului celei mai mari companii de tehnologie din lume, Microsoft, Bill Gates, adresate proprietarului Tesla și SpaceX, Elon Musk, pentru implicarea sa în politica internă a unor țări străine. Business Insider face referire la comentariile lui Bill Gates făcute într-un interviu acordat ziarului britanic The Times în care acesta afirmă că „este cu adevărat o nebunie că Musk poate destabiliza situația politică din unele țări, precum Marea Britanie și Germania”. Publicația precizează că Bill Gates s-a referit la insultele repetate pe care Musk le-a adresat autorităților de la Berlin și Londra, promovând în același timp imaginea partidelor de extrema dreaptă. Business Insider amintește că anterior mai mulți lideri europeni l-au îndemnat în mod diplomatic pe Musk să se abțină de la comentarii publice care depășesc bunul simț, mai ales că intră în echipa noii administrații de la Casa Albă. O reacție mai dură a avut premierul britanic Keir Starmer, care i-a cerut deschis lui Musk să nu se amestece în treburile interne ale Regatului Unit, notează publicația.
BBC observă că, în pofida acestor dispute, guvernul de la Londra a anunțat ieri o primă convorbire telefonică prietenoasă între premierul britanic și Donald Trump. Mai mult, președintele american l-a lăudat pe prim-ministrul britanic pentru felul în care guvernează țara, scrie BBC, citând un comunicat publicat de Downing Street. În contextul preocupărilor privind perspectiva introducerii unor taxe pentru produsele europene exportate în SUA, premierul britanic a explicat în timpul discuției purtate cu Donald Trump că, pentru a stimula veniturile comerciale, trebuie eliminată birocrația excesivă, remarcă BBC.
China rămâne și ea sub amenințarea președintelui american Donald Trump, care ar putea impune taxe majorate pentru produsele chinezești exportate în SUA, notează AFP. Creșterea economică a Chinei în 2024 a fost de 5%, un ritm de invidiat pentru majoritatea țărilor dezvoltate, dar departe de ratele de două cifre de acum un deceniu, observă agenția de presă. China luptă pentru a-și reface economia după pandemie, confruntându-se cu o criză în sectorul imobiliar, cu un consum slab al gospodăriilor și cu un șomaj ridicat în rândul tinerilor, subliniază AFP. Într-un discurs ținut ieri, înaintea festivităților dedicate Anului Nou chinezesc, președintele Chinei, Xi Jinping, a declarat, citat de agenția de stat Xin Hua, că țara sa s-a confruntat cu „situații complexe și grave” în ultimele luni, dar și-a exprimat optimismul că lucrurile se vor schimba spre bine în viitor.
Liderul Chinei, Xi Jinping, a făcut recent importante numiri în funcții cheie, ceea ce ar putea însemna că-și pregătește un succesor din rândul tinerelor cadre, scrie Bloomberg. Publicația subliniază că în 2025, guvernul chinez și-a propus să facă o serie de schimbări, actualizând 20% din posturile de conducere. Analistii citați de Bloomberg estimează că acești tineri lideri vor atinge apogeul carierei lor până în anii 2030. Unul dintre posibilii succesorii ai lui Xi este Liu Jie, guvernatorul provinciei Zhejiang, notează agenția de presă potrivit căreia, există și posibilitatea ca Xi să își prelungească mandatul și să își păstreze aliații la putere pentru mai mult timp, încălcând tradițiile.
În fine, The Guardian informează că peste 200 de companii din Marea Britanie au trecut la săptămâna de muncă de patru zile, fără reduceri salariale, în cadrul unei campanii care vizează reformarea programului de muncă. Potrivit publicației, de noul program de muncă beneficiază peste 5.000 de angajați în diferite domenii, de la cel al tehnologiilor informaționale și de consultanță, până la sectorul de caritate. Experții intervievați de agențiile britanice de presă susțin că săptămâna de muncă de patru zile aduce beneficii atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, oferind mai mult timp liber și o viață mai fericită.
