Revista presei internaționale // Primele efectele ale recentelor sancțiuni americane impuse industriei petroliere și flotei maritime ruse
Presa internațională descrie consecințele pe care le suportă Rusia din cauza recentelor sancțiuni americane impuse industriei petroliere ruse și flotei sale maritime. Mai multe publicații comentează strategia aliaților occidentali de a nu reacționa la pretențiile teritoriale ale noului președinte american asupra insulei Groenanda. De ce a demisionat premierul Serbiei și cum a pierdut prim-ministrul pro-rus al Slovaciei majoritatea în parlament – sunt alte două întrebări la care răspunde presa internațională.
Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, l-a acuzat pe președintele rus, Vladimir Putin, că evită negocierile de pace și că vrea să continue războiul la infinit, scrie Meduza. Potrivit publicației, Zelenski a reacționat în acest fel după ce Putin l-a numit președinte nelegitim al Ucrainei pentru că i-a expirat mandatul sugerând că tratativele de pace ar trebui purtate cu președintele Parlamentului de la Kiev. Potrivit lui Putin, conform Constituției ucrainene, președintele ucrainean nu ar avea dreptul de a-și extinde mandatul sub legea marțială . Zelenski a răspuns făcând apel la liderii lumii să țină cont de greșelile trecutului, să-și unească forțele pentru a forța Rusia să accepte o „pace reală”, scrie Meduza. „Putin are mari oportunități de a distruge lumea, dar o inimă prea mică și lașă pentru a rezista presiunii reale din partea liderilor. Și de aceea trebuie să acționăm într-o manieră coordonată și decisivă”, - a spus președintele ucrainean citat de publicația rusă. Meduza relevă că anterior, Zelenski s-a declarat pregătit pentru discuții directe cu Putin privind încheierea războiului, dar numai după ce SUA vor oferi Kievului garanții de securitate: fie aderarea Ucrainei la NATO, fie prezența unei forțe occidentale de menținere a păcii în țară.
Reuters informează că India și China au suspendat achizițiile de petrol rusesc prevăzute pentru luna martie, din cauza costurilor mari care trebuie achitate pentru închirierea navelor ce nu sunt supuse sancțiunilor americane. Reprezentanți ai companiei indiene Brant Petroleum au confirmat pentru Reuters că nu au primit noi oferte pentru livrările din martie și se așteaptă la o reducere a cantităților față de lunile decembrie și ianuarie. Aceeași agenție de presă precizează că după ce SUA au impus pe 10 ianuarie sancțiuni industriei petroliere ruse și flotei sale maritime, tarifele de transport au crescut cu câteva milioane de dolari. În 2024, Rusia a livrat 36% din tot petrolul importat de India și aproape o cincime din cel achiziționat de China, amintește Reuters.
Compania aviatică Uzbekistan Airways a început să efectueze zboruri spre Europa ocolind spațiul aerian al Rusiei și Belarusului, informează agenția de presă uzbecă Fergana. Același serviciu de știri subliniază că decizia a fost luată pentru a evita incidente ce ar putea fi provocate de atacurile cu drone ucrainene asupra infrastructurii energetice a Federației Ruse. Acum, zborurile companiei către țările europene urmează rute prin Azerbaidjan și Turcia, precizează Fergana.
Noile autorități ale Siriei nu doresc să accepte prezența militară rusă în țară, iar Moscova nu reușește să le convingă, scrie Bloomberg. Potrivit surselor agenției de presă, pentru prima dată după căderea regimului lui Bashar al-Assad, o delegație rusă a ajuns la Damasc, dar Turcia, care a susținut rebeliunile îndreptate împotriva fostului președinte, se opune menținerii bazelor rusești pe malurile siriene de la Marea Mediterană. Negocierile cu guvernul sirian s-au blocat, iar activitatea Rusiei la baza aeriană din Hmeimim a fost limitată, informează Bloomberg precizând că două nave de transport au așteptat săptămâni întregi înainte de a li se permite să ajungă la baza militară Tartus pentru a evacua echipamentele militare. Turcia se opune menținerii prezenței ruse în Siria, având în vedere că avioanele ruse au atacat forțele opoziției în timpul războiului civil, precizează agenția de presă. La sfârșitul lunii noiembrie 2024, avioanele ruse au lovit rebelii care avansau din Idlib spre Alep și Damasc, iar opoziția a reușit să răstoarne regimul lui Assad în mai puțin de două săptămâni, amintește Bloomberg.
Liderul cecen Ramzan Kadîrov nu a mai apărut în public de aproape trei săptămâni, observă publicația rusă Agenstvo într-un articol comentat de The Moscow Times. Publicația amintește că ultima sa apariție a fost pe 8 ianuarie, când a participat la deschiderea unui memorial dedicat tatălui său. De atunci, nu s-au mai publicat informații despre activitatea sa, iar pe 26 ianuarie pe rețelele sociale a fost postat un clip video în care Kadîrov se afla la repetiția unui ansamblu folcloric, dar materialul ar putea fi un „filmuleț conservat”, înregistrat anterior, admite Agenstvo. Publicația rusă presupune că liderul cecen s-ar putea confrunta cu noi probleme de sănătate în condițiile în care în ultima sa apariție publică de la memorialul tatălui său, el era îmbrăcat prea gros pentru o temperatură de + 4 grade din acea zi. Mai multe dispariții publice de lungă durată ale lui Kadîrov au fost observate și în trecut, începând cu 2019 când liderul cecen suferea de necroză pancreatică, ceea ce a dus la absențe frecvente din cauza problemelor de sănătate, amintește The Moscow Times.
Autoritățile din Danemarca au propus Uniunii Europene și NATO o strategie comună care propune țărilor membre să se abțină de la reacții la pretențiile teritoriale ale președintelui american, Donald Trump, asupra insulei daneze Groenlanda, informează Financial Times. Potrivit unor oficiali citați de publicația britanică, strategia propusă denotă eforturile aliaților europeni ai Statelor Unite de a găsi soluțiile necesare pentru a face față diplomației agresive a lui Trump. Financial Times notează că după un schimb „agresiv” de replici între Trump și premierul danez, Mette Frederiksen, Copenhaga a intrat într-un „regim de criză”. Inițial, oficialii europeni credeau că pretențiile teritoriale ale lui Trump nu erau decât o tactică politică aplicată pentru a obține mai multă influență asupra celei mai mari insule de pe glob, dar acum realizează că situația trebuie luată mult mai în serios, relevă ziarul britanic. În aceste condiții, Copenhaga și ceilalți aliați occidentali ai Statelor Unite au decis să reducă pentru o vreme la minimum discuțiile publice pe această temă, considerând că o confruntare deschisă cu Trump nu ar face decât să adâncească criza, conchide Financial Times.
Departamentul de Stat al SUA a decis să continue temporar finanțarea programelor umanitare care salvează vieți, conform unei declarații trimise principalelor ziare și agenții americane de presă de secretarul de stat Marco Rubio, relatează Washington Post. Potrivit publicației, SUA vor continua să finanțeze proiectele care oferă medicamente esențiale, servicii medicale, hrană, adăpost și mijloace de trai, dar nu vor oferi bani pentru programele care implică avorturi sau asistență pentru persoanele transgender. Rubio a precizat, citat de Washington Post, că aceste programe vor putea continua să funcționeze dacă au fost suspendate anterior. Totuși, multe organizații umanitare nu au înțeles clar dacă vor putea să-și continue activitatea, remarcă publicația. Washington Post amintește că la 20 ianuarie, președintele Donald Trump a interzis Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională să furnizeze ajutor extern pentru 90 de zile, pentru a verifica dacă banii sunt folosiți în conformitate cu politica externă a SUA. În urma acestei decizii, multe organizații care depind de ajutorul SUA au suspendat activitatea, subliniază Washington Post.
Coaliția de guvernare a premierului slovac Robert Fico a pierdut majoritatea în parlament după excluderea a doi deputați din formațiunea Hlas, transmite EFE. Agenția de știri relevă că Fico, liderul partidului social-democrat, conduce un guvern de coaliție cu Hlas și Partidul Național Slovac (SNS), dar cei doi deputați au fost excluși din coaliția de guvernare după ce au criticat o reformă judiciară controversată. Reformele, care includ desființarea Parchetului special anticorupție, sunt văzute ca fiind favorabile premierului Fico, explică EFE. Astfel, alianța de guvernare, care se confruntă cu proteste populare masive pentru politica sa pro-rusă, a rămas cu 74 din cele 150 de mandate în Parlament, dar nu există semne clare de dorință pentru alegeri anticipate, mai scrie EFE.
Mai multe agenții de presă relatează că premierul Serbiei Milos Vucevic și-a anunțat demisia după trei luni de proteste studențești, declanșate după prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, în urma căreia 15 persoane și-au pierdut viața. Vucevic a declarat citat de BBC că a luat această decizie pentru a preveni creșterea tensiunilor sociale. Serviciul britanic de știri scrie despre două scenarii posibile: fie parlamentul va alege un nou prim-ministru, fie vor fi organizate alegeri parlamentare. Opoziția susține că ultimele alegeri nu au fost corecte, iar observatorii internaționali au cerut dialog pentru îmbunătățirea condițiilor de vot, amintește BBC anticipând că indiferent de scenariul care va urma, protestele vor continua, deoarece protestatarii consideră că nu toate cerințele lor au fost îndeplinite.
Orașul spaniol Valencia a înregistrat în prima zi a acestei săptămâni o temperatură record de 27°C, cea mai ridicată valoare pentru luna ianuarie înregistrată în ultimul secol și jumătate, informează AFP cu referire la datele Agenției Spaniole de Meteorologie. Potrivit specialiștilor agenției, temperaturile ridicate au fost cauzate de un vânt puternic din vest, care a afectat în special zona de coastă a Spaniei. Peninsula Iberică se confruntă tot mai des cu valuri de căldură extremă, ceea ce provoacă îngrijorări crescânde cu privire la schimbările climatice, semnalează AFP.
