Revista presei // Sprijinul propus regiunii transnistrene de către R. Moldova, Ucraina și UE strică planurile Kremlinului
Publicațiile din RM își focalizează atenția asupra felului în care administrația separatistă de la Tirapol va alege să gestioneze criza energetică din regiune și dacă va accepta ajutorul propus de autoritățile de la Chișinău și UE.
Liniște la Tiraspol, la mai bine de 24 de ore de la anunțul despre ajutorul european privind livrarea gazelor naturale în regiune, titrează Ziarul de Gardă. Publicația îl citează pe purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, potrivit căruia autoritățile de la Chișinău sunt în așteptarea „unui răspuns și a unei decizii cumpătate în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”.
Așteaptă salvare din Rusia? – se întreabă TV8, în contextul în care Tiraspolul nu a reacționat încă la ajutorul propus de UE.
Mâna de ajutor întinsă de Uniunea Europeană pentru regiunea transnistreană este o măsură fără precedent, constată fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea, citat de Moldova 1. Pentru prima dată blocul comunitar sprijină direct o zonă nerecunoscută internațional, iar această decizie reprezintă și un test de încredere pentru așa-zisele autorități de la Tiraspol, susțin experții intervievați de postul public de televiziune. Potrivit expertei în energetică Eugenia Gusilov, regiunea transnistreană are acum la dispoziție mai multe opțiuni pentru a-și rezolva criza energetică, însă trebuie să demonstreze maturitate în luarea unei decizii. Eugenia Gusilov a menționat că perioada de 10 zile pentru testarea soluției propuse de Uniunea Europeană și Chișinău reprezintă un moment-cheie pentru regimul de la Tiraspol. Experta a atras atenția că această criză energetică ar putea deveni un moment decisiv pentru schimbări majore în regiunea transnistreană, dar și un test al capacității acesteia de a-și pune cetățenii pe primul loc. „Această presiune socială care s-a acumulat pe malul stâng poate să-i determine să-și găsească curajul de a alege o variantă propusă de țările vecine. Atât varianta ucraineană, cât și ajutorul de la Uniunea Europeană sunt soluții viabile”, a precizat Gusilov, adăugând că acest moment poate reprezenta și un prim pas spre ruperea de influența Kremlinului.
Sprijinul propus Transnistriei de către R. Moldova, Ucraina și UE strică planurile Kremlinului în regiune, titrează TVR Moldova, care face trimiere la o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului. Experții estimează că eventuala acceptare de către Tiraspol a acestui ajutor, precum și furnizarea ulterioară de electricitate mai ieftină către restul Republicii Moldova, ar compromite eforturile Rusiei de a utiliza criza energetică pentru a se poziționa drept „salvatoare” și „binefăcătoare” a regiunii separatiste. Totodată, Moscova vrea să folosească orientarea Chișinăului spre electricitatea europeană, mai scumpă, ca parte a narațiunilor sale anti-europene, observă sursa citată.
În cadrul unei emisiuni la TVR Moldova, expertul în energetică al Comunității Watchdog, Sergiu Tofilat, a opinat că Moscova a încercat să folosească criza energetică din stânga Nstrului pentru a pune presiune pe Kiev pentru reluarea tranzitului gazelor rusești spre Europa. Totul pentru a obține în continuare cele 5-6 miliarde de dolari anual pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei, explică expertul. Sergiu Tofilat a mai atras atenția că în vizorul Kremlinulu sunt și alegerile parlamentare programate pentru anul curent. „Evident că Moscova încearcă să arate că, actuala guvernarea gestionează prost țara, că oamenii plătesc scump, iar dacă ați vota pentru partidele pro-ruse, ați avea și gaz ieftin, și energie ieftină. Dar cu anumite costuri politice. RM să fie vasalul Moscovei”, a explicat expertul.
Unele partide din opoziție dau deja semnale că încep să se pregătească de alegerile parlamentare, care vor avea loc în toamnă, cel mai probabil, notează Moldova 1. După ce, săptămâna trecută, liderul PSRM, Igor Dodon, a îndemnat forțele de opoziție „să inițieze o discuție deschisă pentru a consolida eforturile în lupta politică împotriva actualului regim”, ieri, o inițiativă similară a fost lansată și de liderul Partidului Inima Moldovei, Irina Vlah, notează autorul articolului. Aceste încercări ale partidelor de stânga de a face front comun împotriva actualei guvernări au mize electorale și trădează opțiunile lor anti-europene sau chiar pro-rusești, consideră experții. Analistul politic Anatol Țăranu a specificat pentru Teleradio-Moldova că asemenea coaliție este puțin probabil să fie creată, dar, în cazul în care va fi, asta va însemna că aceste partide își asumă public faptul că sunt partide anti-europene.
Prin această mișcare Irina Vlah vrea să-și impună propria agendă politică și să se facă vizibilă, crede pe de altă parte, experta WatchDog.MD, Rodica Pîrgari. „Un astfel de pact ar trebui să le arate locul - că trebuie să fie loiali rușilor și nu au de gând să se angajeze în niciun fel de alianțe pro-europene”, a adăugat expertul, citată de Moldova 1.
În perspectiva alegerilor parlamentare din Republica Moldova din toamna acestui an, acțiunile hibride ale Rusiei la adresa Chișinăului vor crește, iar administrația democratică de la Chișinău va necesita un sprijin european și internațional consolidat pentru a face față acestor provocări, trasmite Veridica, citând o declarație a Ministrul Afacerilor Externe al României, Emil Hurezeanu. Șeful diplomației românești a subliniat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne un element crucial pentru consolidarea stabilității și securității în Europa, adăugând că procesul de extindere trebuie să continue pe baza meritelor fiecărui stat candidat, cu un accent deosebit pe implementarea unor reforme ireversibile în toate domeniile.
