Social

Revista Presei: Republica Moldova se bucură de o susținere puternică din partea Uniunii Europene

Pentru a exclude speculațiile din partea Tiraspolului, Comisia Europeană explică cum trebuie folosit ajutorul de 30 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice, iar Parlamentul European anunță un nou program pentru Republica Moldova, dar depinde de noi cum vom absorbi fondurile, comentează presa de la Chișinău.

Uniunea Europeană explică cum Republica Moldova ar trebui să împartă ajutorul de 30 de milioane de euro pentru achiziționarea gazului necesar în stânga Nistrului. Într-un răspuns pentru newsmaker.md, responsabili de la Comisia Europeană au menționat că suportul este oferit pentru a „ajuta la restabilirea furnizării de energie electrică și încălzire pentru mai mult de 350 000 de locuitori ai regiunii”, precum și „pentru a relua livrările de energie electrică de pe malul stâng pe malul drept al Nistrului”. Explicația vine după ce Tiraspolul a acuzat Chișinăul că încearcă să schimbe esența și direcția ajutorului” și a cerut Uniunii Europene să poată gestiona de sine stătător suma ce li se cuvine. Continuarea o găsiți pe newsmaker.md.

Iar Moldova 1 notează că Republica Moldova se bucură de o susținere puternică din partea Uniunii Europene și depinde de noi să avem capacitatea să absorbim fondurile ce ni se alocă. Astfel a comentat expertul Mihai Isac adoptarea de către Parlamentul European a raportului privind programul de creștere economică pentru Republica Moldova în valoare de 1,8 miliarde de euro. În opinia lui, dacă fondurile vor fi folosite chibzuit, transparent și legal, atunci am putea să ne așteptăm la o creștere considerabilă a mijloacelor alocate de Uniunea Europeană.

Radio Chișinău propune o analiză care arată că Uniunea Europeană reprezintă principala piață pentru produsele din Republica Moldova, iar exporturile către statele din spațiul comunitar au depășit 60% din total. 30% dintre acestea ajung pe piața din România, arată un studiu al Agenției de Investiții. Expertul Andrei Crigan a menționat că în ultimii ani exporturile moldovenești au crescut și s-au diversificat, inclusiv 80% din mărfurile din regiunea Transnistreană sunt orientate către UE, de unde vine în aceste zile și ajutorul pentru depășirea crizei energetice.

România și Republica Moldova solicită Uniunii Europene 77 de milioane de euro pentru proiecte comune de infrastructură, scrie mold-street.md. Potrivit secretarului de stat în Ministerul român al Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, este vorba de două aplicații de finanțare comune în cadrul programului Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Proiectele vizează dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere, rutiere și feroviare, atât pe partea română, cât și pe partea moldoveană. Un proiect finanțat este Podul Albița – Leușeni, alături de un drum de acces de 8 kilometri, ce presupune modernizarea și dotarea Punctului de Trecere a Frontierei. Alte detalii, dar și costul total al proiectelor, găsiți în articol.

Rusia împinge Republica Moldova spre unirea cu România. IPN propune opinia editorialistului Anatol Țăranu care este de părere că în ultima perioadă se atestă o creștere a numărului de cetățeni care privesc România ca pe o punte către Uniunea Europeană, iar Unirea cu România este percepută ca fiind calea cea mai lesne de urmat pentru o integrare rapidă. Unul dintre motive ar fi faptul că Moscova a folosit arma embargoului economic împotriva Republicii Moldova, cu scopul principal de a pune prin sancțiuni economice presiune asupra Chișinăului pentru a descuraja apropierea de Uniunea Europeană și de a menține influența geopolitică rusă asupra Moldovei. În fața acestor presiuni rusești, unirea cu România devine, pentru o parte tot mai semnificativă a moldovenilor, o alternativă de securitate, dezvoltare și reafirmare identitară, concluzionează istoricul. Găsiți analiza pe ipn.md

Federația Rusă a refuzat, la solicitarea Chișinăului, să-l extrădeze pe ex-deputatul fugar Ilan Șor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare, titrează Ziarul de Gardă cu referire la declarația ministrei Justiției, Veronica Mihailov-Moraru. Ea a precizat că în refuzul său, Moscova nu a oferit și o motivare corespunzătoare. Mai devreme, autoritățile au avut discuții cu Israelul, dar cererea a fost stopată, din motiv că Șor a părăsit teritoriul acestui stat.

Satele din Republica Moldova au rămas fără jumătate de milion de oameni, iar fiecare a treia persoană trăiește în Chișinău, scrie Radio Europa Liberă după ce Biroul Național de Statistică a prezentat datele preliminare ale recensământului populației și locuințelor, care a avut loc în vara lui 2024. Astfel, în 10 ani, numărul populației a scăzut cu aproape 14%, mai exact, 400.000 de oameni și constituie acum 2,4 milioane de locuitori. Dacă satele au pierdut aproape jumătate de milion de locuitori, atunci numărul orășenilor a crescut cu 8% în 10 ani, cee ace reprezintă o tendință de urbanizare.

În acest context, experții cer politici urgente de la autorități pentru a stopa declinul, scrie TV 8. Ceea ce trebuie să ne îngrijoreze este natalitatea în scădere, a declarat Veaceslav Ioniță. Dacă 50 de ani în urmă au fost șapte copii la un bătrân, acum am ajuns unu la unu, constată Ioniță. Pentru că majoritatea locuitorilor tinde să migreze spre orașe, experții în administrația publică locală susțin că trebuie modificate urgent politicile privind accesul satelor la fondurile de dezvoltare, în caz contrar acestea riscă peste câțiva ani să dispară.

Citește mai mult