Revista presei internaționale // "Războiul taxelor vamale" capătă amploare; Sute de mii de oameni au protestat în Germania
Presa internațională continuă să relateze despre evoluția războiului ruso-ucrainean și eforturile internaționale de a pune capăt acestuia. Mai multe publicații descriu efectele taxelor vamale pe care urmează să le impună Statele Unite la produsele pe care le importă.

Mai multe publicații și agenții de presă scriu că în zona controlată de forțele armate ale Ucrainei în regiunea Kursk, o școală-internat cu civili aflați la adăpost a fost lovită de o bombă ghidată rusească, făcând patru morți și patru răniți grav. Potrivit The Moscow Times, la momentul atacului, 84 de persoane, inclusiv copii și femei, se pregăteau pentru evacuare, iar patru polițiști ucraineni se aflau în interior. Ziarul notează că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia de atac, în timp ce Ministerul Apărării de la Moscova a învinuit Ucraina că ar fi lansat bomba ghidată de pe teritoriul său.
Într-un interviu acordat agenției Associated Press, președintele Ucrainei, a subliniat că negocierile pentru încheierea războiului nu pot avea loc fără participarea Kievului. El a reacționat în acest fel la recentele declarații ale președintelui SUA, Donald Trump, care a afirmat că poartă negocieri cu Rusia pentru a rezolva conflictul din Ucraina, notează Associated Press. Zelenski a spus pentru agenția de presă că întâlnirea sa personală cu Trump ar trebui să fie un preambul pentru discuțiile cu Rusia și că UE ar trebui la fel să participe la negocieri. Președintele ucrainean și-a exprimat scepticismul cu privire la interesul Rusiei de a purta tratative de pace, având în vedere superioritatea ei militară. Oricum, Ucraina nu va accepta concesii teritoriale și nici negocieri de încetare a focului fără să-i fie oferite garanții de securitate din partea Occidentului, a reafirmat Zelenski în interviul acordat Associated Press.
Noua administrație prezidențială a SUA dorește ca Ucraina să organizeze alegeri imediat după încheierea unui eventual armistițiu. Într-un interviu pentru Reuters, reprezentantul special al lui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a subliniat importanța alegerilor în timpul războiului pentru consolidarea democrației. Potrivit unor surse citate de Reuters, planul de pace al lui Trump este încă în dezvoltare, iar oficialii americani discută despre cum să convingă Ucraina să accepte alegerile ca parte a unui armistițiu cu Rusia. În același timp, oficialii ucraineni au exprimat temeri că Rusia ar putea interveni în procesul electoral, iar Putin folosește această chestiune ca pretext pentru a împiedica negocierile. Unii foști oficiali americani sunt sceptici cu privire la realizarea unui acord de pace în următoarele luni și la desfășurarea alegerilor în 2025, mai scrie Reuters.
Uniunea Europeană promite un "răspuns puternic" dacă Statele Unite vor impune tarife la produsele exportate de blocul comunitar. Un reprezentant al Comisiei Europene a declarat pentru Bloomberg, că aplicarea tarifelor vamale ar dăuna tuturor părților. Oficialul a adăugat, că UE regretă decizia lui Donald Trump de a impune tarife vamale de 25 la sută la produsele exportate în SUA de Canada și Mexic și de 10 la sută la produsele chinezești. "UE va răspunde ferm oricărui partener comercial care impune în mod incorect sau arbitrar tarife vamale asupra bunurilor UE. Miza este foarte mare" a avertizat același reprezentant al Comisiei Europene pentru Bloomberg. Încă de vineri, noul președinte american Donald Trump a anunțat că va impune tarife vamale împotriva Uniunii Europene, amintește aceeași agenție de presă.
Liderii Canadei, Mexicului și Chinei au declarat că iau măsuri decisive după ce președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care impune taxe vamale severe de până la 25 % asupra exporturilor lor către SUA, transmite The Guardian. Trump a impus, de asemenea, un tarif de 10 % asupra exporturilor canadiene de petrol, precum și un tarif de 10 % asupra importurilor din China, subliniază publicația. Premierul canadian Justin Trudeau a susținut un discurs televizat în care a anunțat impunerea unor taxe de retorsiune de 25 % asupra mărfurilor americane. Trudeau a mai spus citat de The Guardian că Trump a pus în pericol accesul consumatorilor și al industriei din SUA la mineralele și resursele critice canadiene atât de necesare. ”Pentru început, Canada va impune, începând de marți, taxe vamale de 25 % asupra mărfurilor americane în valoare de 30 de miliarde de dolari canadieni care intră în Canada. Taxele vor fi apoi adăugate la importuri americane în valoare de 125 de miliarde de dolari canadieni pe o perioadă de trei săptămâni”, a declarat premierul canadian citat de The Guardian. Ziarul britanic notează că Trudeau i-a îndemnat pe canadieni să "cumpere mai puține bunuri americane ... să aleagă bunuri și servicii canadiene în detrimentul bunurilor și serviciilor americane". El a dat ca exemplu faptul că tarifele vor afecta berea, vinul și bourbonul american, precum și fructele și sucurile de fructe, inclusiv sucul de portocale din Florida, statul natal al lui Trump, scrie publicația. Potrivit premierului Trudeau, Canada va viza, de asemenea, bunuri precum îmbrăcăminte, echipamente sportive și electrocasnice.
The Guardian atrage atenția și asupra reacției Mexicului la impunerea tarifelor americane pentru mărfurile sale. Astfel, președintele mexican Claudia Sheinbaum a declarat că i-a ordonat ministrului său al economiei să impună măsuri tarifare și netarifare pentru a proteja interesele Mexicului. Ea a sugerat crearea unui grup de lucru cu Trump pentru a combate problemele pe care acesta le are cu Mexicul, afirmând că "problemele nu sunt rezolvate prin impunerea de tarife". Potrivit ziarului The Guardian, și Ministerul Comerțului din China a declarat că impunerea de tarife americane "încalcă grav" normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), făcând apel la SUA să "se angajeze într-un dialog sincer și să consolideze cooperarea".
După înghețarea rezervelor valutare ale Băncii Centrale a Rusiei, aceasta a încercat să creeze în Turcia o „rezervă offshore în dolari” pentru a finanța operațiuni externe, ocolind sancțiunile americane. Potrivit surselor The Wall Street Journal, Rusia și Turcia au convenit ca” Gazprombank să ofere un împrumut de 9 miliarde de dolari pentru construirea centralei nucleare Akkuyu, iar Banca Rusiei să finanțeze acest împrumut prin intermediul unui cont la banca turcă Ziraat. În 2022, Rusia a reușit să transfere peste 5 miliarde de dolari prin JPMorgan și Citigroup, dar autoritățile americane au blocat următorul transfer de 2 miliarde. În 2024, procurorii americani au încercat să confisce acești bani, dar administrația Biden a oprit procesul pentru a nu afecta relațiile cu Turcia. Sancțiunile împotriva Gazprombank au fost impuse în noiembrie 2024, iar presiunea din partea Uniunii Europene pentru a le atenua continuă”, scrie The Wall Street Journal.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a fost criticată după ce judecătorii italieni au respins pentru a treia oară planul său de a accepta până la 3.000 de solicitanți de azil pe lună în Albania, transmite Politico. Potrivit publicației, în urma unei decizii a Curții de Apel din Roma, un vas al Gărzii de Coastă a fost nevoit să returneze 43 de migranți din Albania în Italia. Liderul Partidului Democrat, Elly Schlein, a cerut demisia lui Meloni, criticând proiectul ca un eșec costisitor de aproape 1 miliard de euro, notează Politico. Ricardo Magi din partidul „Mai Multă Europă” a declarat citat de agenția de presă că decizia instanței confirmă ilegalitatea centrelor de detenție din Albania și subliniază eșecul politicii de migrație a guvernului Meloni. Potrivit sentinței, țările de origine ale migranților sunt considerate periculoase, ceea ce face imposibilă participarea lor în programul de procesare rapidă a cererilor de azil.
Sute de mii de oameni au protestat în Germania împotriva oricărei cooperări cu partidul extremist de dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), transmite AFP. Potrivit agenției de presă, cele mai mari demonstrații au avut loc la Hamburg, Köln, Leipzig și Stuttgart, unde protestatarii au manifestat împotriva cooperării conservatorilor din opoziție cu extrema dreaptă care au promovat săptămâna trecută în parlament o moțiune de înăsprire a politicii de migrație, care în cele din urmă a fost respinsă, relevă AFP. Conservatorii din Germania și principalul favorit pentru a prelua funcția de cancelar, Friedrich Merz, anunțaseră un plan dur de reformare a politicii de migrație și de securitate internă, amintește aceeași agenție de presă.
Scoția este pe cale să aibă cea mai mare majoritate pro-independență din istorie, având în vedere scăderea sprijinului acordat Partidului Laburist, conform unui sondaj, la care face referire cotidianul britanic The Telegraph. Potrivit sondajului realizat de Find Out Now, scăderea dramatică a sprijinului acordat laburiștilor de la alegerile generale din iulie 2024 sugerează că formațiunea politică riscă să fie depășită de conservatori, verzi și liberal-democrați în ceea ce privește numărul de locuri la alegerile de anul viitor. Numărul susținătorilor Partidului Național Scoțian (SNP) este de 31 % în ceea ce privește votul pe circumscripție și de 25 % în ceea ce privește lista regională, ceea ce, potrivit lui Sir John Curtice, cel mai important realizator de sondaje din Regatul Unit, s-ar traduce prin 51 de locuri în Holyrood. Deși este vorba de o scădere semnificativă față de numărul curent, naționaliștii ar fi cel mai numeros partid, în timp ce laburiștii ar obține 16 locuri, ceea ce ar însemna o scădere de șase locuri față de precedentul record minim stabilit în 2021. Sprijinul laburiștilor este acum de doar 19 % în circumscripții și de 15 % în scrutinul regional, scrie The Telegraph.