Revista presei internaționale // Planul de încheiere a războiului ruso-ucrainean, elaborat de administrația Trump
Presa internațională scrie despre planul de încheiere a războiului ruso-ucrainean pe care administrația președintelui american Donald Trump intenționează să-l anunțe săptămâna viitoare. În atenția publicațiilor străine se află și reacțiile internaționale la soluțiile de gestionare a situației din Fâșia Gaza, după acordul de încetare a focului încheiat între Israel și gruparea Hamas. Mai multe ziare scriu despre reținerea unui hacker spaniol care a lansat atacuri cibernetice asupra unor instituții strategice occidentale.
Administrația președintelui american Donald Trump va anunța un plan de încetare a războiului ruso-ucrainean în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, care va avea loc săptămâna viitoare. Această informație a fost oferită de surse diplomatice pentru Bloomberg. Sursele agenției de presă susțin că planul va fi prezentat de trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg. Bloomberg amintește că, anterior, Kellogg a sugerat că planul lui Trump este de a obține „pacea prin forță”. Sursele agenției de știri spun că planul lui Trump presupune înghețarea războiului pe actuala linie a frontului și garanții de securitate pentru Ucraina, menite să împiedice Rusia să atace din nou. După inaugurare, președintele american a amenințat Moscova cu sancțiuni suplimentare dacă nu începe negocierile de pace, subliniază Bloomberg.
Rusia este dispusă să înceapă tratative cu noua administrație americană pentru încheierea războiului, dar va negocia dur, a declarat vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov, citat de The Moscow Times. În același timp, el a subliniat că Moscova vrea negocieri bazate pe „respect reciproc și egalitate”. Kremlinul a confirmat contactele cu SUA pentru încheierea războiului, dar nu a oferit detalii suplimentare, scrie The Moscow Times, amintind că Donald Trump a afirmat recent că echipa sa poartă „negocieri constructive” cu Moscova și Kievul, sperând ca situația să se îmbunătățească.
„Președintele american Donald Trump continuă să exercite presiuni tot mai mari asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru a-l aduce la masa negocierilor pentru încetarea războiului împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, consilierii săi și membrii administrației nu sunt de acord cu privire la modul de a obține un acord de pace”, relatează NBC News. Publicația amintește că, potrivit lui Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski este gata să semneze un acord de pace cu Rusia în condiții acceptabile. Fără a fi susținute de acțiuni decisive, cuvintele nu îl vor face pe Putin să renunțe la aspirația sa de a cuceri toată Ucraina, consideră experți în securitate națională intervievați de NBC News. Ei au remarcat că Trump trebuie să îi arate șefului statului rus că este inutil să continue lupta. Fostul ambasador al SUA în Ucraina, John Herbst, și alți foști oficiali au declarat jurnaliștilor de la NBC News că Putin nu este interesat de negocieri de pace atât timp cât trupele ruse continuă să își consolideze pozițiile în estul Ucrainei. "Putin nu vrea să negocieze acum pentru că trupele sale avansează. El vrea să pună mai multe teritorii ucrainene în buzunar atunci când încep negocierile", a declarat Herbst. Într-un interviu acordat pentru NBC News, un consilier al șefului administrației prezidențiale ucrainene, Serhiy Leshchenko, a confirmat că Ucraina este deschisă pentru negocieri, dar acestea ar trebui să fie discuții corecte și nu un ultimatum.
Wall Street Journal scrie, la rândul său, că Trump și consilierii săi plănuiesc să impună mai multe sancțiuni Rusiei sau să reducă prețurile la petrolul rus pentru a obține concesii, iar viitorul Ucrainei rămâne complicat, cu întrebări despre integrarea sa în arhitectura de securitate occidentală și garanțiile împotriva unui nou atac din partea Rusiei.
Franța și alte câteva țări își vor putea trimite trupele de menținere a păcii în Ucraina, chiar și fără un consens pe această temă între toate statele europene. Aceasta este opinia exprimată într-un interviu acordat Ukrinform de expertul Bruno Tertre, director adjunct al Fundației pentru Studii Strategice. „Nu am nicio îndoială că, dacă va exista un ipotetic acord de încetare a focului, anumite țări europene, cum ar fi Franța, vor putea să își trimită forțele armate”, a declarat Bruno Tertre. Analistul atrage însă atenția asupra faptului că o asemenea armată trebuie să aibă împuterniciri clare. Tertre a menționat că Franța a fost prima țară care a propus trimiterea trupelor sale de menținere a păcii în Ucraina. El a reamintit că Parisul a venit cu o astfel de inițiativă anul trecut. „Nu avem nevoie de consens în Europa pentru a trimite trupe. Atât timp cât nu este vorba de o misiune NATO sau UE, nu avem nevoie de consens. Un număr mic de țări europene ar putea fi implicate. Parisul a fost primul care a spus că e gata să facă acest pas. Deci, în mod evident, aceasta nu este o problemă pentru Franța”, susține directorul adjunct al Fundației pentru Studii Strategice. Tertre a adăugat că principalele întrebări sunt legate de scopurile concrete ale trupelor europene trimise în Ucraina și de recunoașterea internațională a mandatului acestora. „Este deosebit de important să se precizeze mandatul contingentului de menținere a păcii atunci când se discută despre garanțiile de securitate pentru Kiev”, a menționat expertul într-un interviu acordat Ukrinform.
Marea Britanie ar putea fi unul dintre marii câștigători ai războiului comercial declanșat de Donald Trump, pe măsură ce tarifele impuse de SUA altor economii majore redirecționează investițiile și comerțul global, transmite CNBC. Președintele american a confirmat că va introduce taxe pentru importurile din mai mulți parteneri comerciali importanți, dar a lăsat deschisă posibilitatea unui acord cu Regatul Unit, sugerând că relațiile comerciale dintre cele două țări sunt mai echilibrate. Această poziție ar putea transforma Marea Britanie într-un centru atractiv pentru investiții și comerț, oferindu-i un avantaj strategic în fața Uniunii Europene și a altor economii afectate de noile măsuri protecționiste ale SUA.
Agenția Reuters scoate în evidență reacțiile internaționale la propunerea președintelui american Donald Trump ca SUA să preia controlul asupra Fâșiei Gaza, iar localnicii palestinieni să fie strămutați în alte părți. Inițiativa lui Trump a nemulțumit Arabia Saudită și Iordania, care au declarat că palestinienii trebuie să rămână pe pământul lor, iar orice încercare de anexare sau dislocare este inacceptabilă. Marea Britanie, Franța și Spania susțin soluția celor două state și pledează pentru reconstrucția Fâșiei Gaza și dreptul palestinienilor de a se întoarce acasă. Rusia și China susțin, de asemenea, o soluție politică bazată pe rezolvarea conflictului prin crearea unui stat palestinian. Organizațiile internaționale, alături de președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, resping orice transfer forțat al palestinienilor și reafirmă că Gaza face parte din statul palestinian.
Tot Reuters scrie că Ungaria se confruntă cu probleme economice care pun sub semnul întrebării realegerea lui Viktor Orbán ca prim-ministru în urma alegerilor din 2026. Potrivit experților intervievați de agenția de presă, principală problemă pentru Budapesta este inflația ridicată, al cărei impact se resimte în întreaga economie. Potrivit economistului politic Balázs Szent-Ivány, „maghiarii nu au mai experimentat o asemenea scădere a nivelului de trai de la venirea la putere a partidului Fidesz în 2010”. Creșterea inflației din 2022-2023 a fost influențată de invazia rusă în Ucraina și de șocurile economice aferente, dar și de acțiunile lui Orbán, scrie Reuters. Înaintea alegerilor parlamentare din 2022, Orbán a cheltuit 5,35 miliarde de dolari pentru ajutoare guvernamentale, ceea ce a alimentat și mai mult inflația, remarcă agenția de presă. Comisia Europeană prognozează că economia maghiară va crește cu doar 1,8% în 2025, cel mai mic indicator în cei 15 ani de guvernare ai lui Orbán, conchide Reuters.
Înaintea alegerilor parlamentare anticipate, Germania descoperă urme ale unor acte de sabotaj rusești, transmite Politico. Potrivit publicației, autoritățile germane suspectează Rusia de organizarea unei serii de acte de vandalism care au vizat automobilele din mai multe regiuni ale Germaniei. Politico scrie că actele de sabotaj au avut scopul de a destabiliza situația din țară înaintea alegerilor. Inițial, vandalismul a fost atribuit activiștilor ecologici radicali, însă ancheta a relevat că acesta făcea parte dintr-o campanie de diversiune organizată de Rusia, precizează publicația. Mai mult de 270 de automobile au fost distruse în Berlin, Brandenburg, Bavaria și Baden-Württemberg, fiind turnată spumă de construcție în țevile de eșapament, scrie Politico. Potrivit aceleași surse, autorii crimei, tineri din Serbia, Bosnia și Germania, au fost angajați de agenți ruși prin mesageri precum Viber și au primit câte 100 de euro pentru fiecare vehicul distrus. Autoritățile germane consideră că scopul acestor acte era de a provoca nemulțumirea față de Partidul „Verde” înaintea alegerilor din 23 februarie, remarcă aceeași publicație.
Poliția spaniolă a anunțat miercuri că a reținut un hacker care a lansat zeci de atacuri cibernetice asupra unor instituții strategice, inclusiv împotriva armatei SUA, a NATO, a ONU și a Ministerului Apărării de la Madrid, relatează El Pais. Potrivit publicației, cel mai recent atac, care a avut loc în decembrie și a vizat Garda Civilă și Ministerul Apărării din Spania, a fost cel care a condus la identificarea și reținerea suspectului, în regiunea Alicante din sud-estul țării. Hackerul, suspectat de dezvăluire de secrete, acces ilegal și pagube la sisteme IT, precum și de spălare de bani, deținea peste 50 de conturi de criptomonde, scrie ziarul. La operațiunea autorităților spaniole au contribuit atât Europol, cât și Departamentul american pentru investigații de securitate internă, precizează El Pais.
