Revista Presei // Aderarea la UE este reală în zece ani, dacă moldovenii aleg forțe proeuropene
Cum Procesul de Vetting a fost afectat de decizia SUA de a suspenda finanțările externe; în ce condiții aderarea Republicii Moldova la UE este reală în următorii zece ani; noi pelerinaje ale preoților moldoveni organizate de entități afiliate fugarului Ilan Șor, sunt câteva dintre subiectele presei naționale, trecute în revistă.
Procesul de Vetting, afectat de decizia SUA de a suspenda finanțările externe, titrează TV8. În cadrul unei emisiuni, președinta țării Maia Sandu a declarat că în actualele condiții ar putea urma o pauză în procesele de evaluare. Totuși, a spus șefa statului, autoritățile vor încerca să compenseze aceste fonduri cu banii Uniunii Europene. În același interviu, Maia Sandu a recunoscut că pentru o bună funcționare a instituțiilor din justiție, inclusiv a Procuraturii Anticorupție, evaluarea ar fi trebuit să se încheie mai demult. Detalii, dar și alte declarați găsiție pe TV 8.
Iar Moldova 1 scrie că sitarea finanțărilor SUA reprezintă un show de putere al președintelui Donald Trump și că cel mai probabil acestea vor continua sub umbrela securității. Într-un interviu pentru postul public de televiziune, experta în economie politică Mihaela Sirițanu s-a arătat optimistă și susține că decizia Casei Albe, prin care angajații USAID intră în concediu forțat, nu trebuie să ne alarmeze. Menționăm că din 1992, prin intermediul USAID, Republica Moldova a beneficiat de proiecte în valoare de peste 640 de milioane de dolari.
Aderarea la Uniunea Europeană este reală în zece ani, dacă moldovenii aleg forțe proeuropene. Moldova 1 propune un interviu exclusiv realizat cu europarlamentarul român Siegfried Mureșan și care a declarat că Republica Moldova nu ar fi primit statutul de țară candidată dacă nu și-ar fi îndeplinit angajamentele și dacă nu ar fi început procesul de reformare. „Cred că Republica Moldova, fiind un stat mai mic, poate adera înaintea Ucrainei, dacă ritmul reformelor în următorii ani va continua și dacă la alegerile parlamentare din toamnă oamenii vor da câștig de cauză forțelor proeuropene”, a spus Mureașan. Detalii, vedeți în interviu.
Operațiunea „agenți în sutană”, sezonul 2. Deschide.md scrie că gruparea Șor și serviciile rusești organizează noi „pelerinaje” ale preoților Mitropoliei Moldovei. Potrivit surselor publicației, de data aceasta, clericii urmează să călătorească în Serbia, în perioada februarie-martie. Este vorba de cei care au fost anul trecut în Rusia, dar cei care au refuzat sunt intimidați pentru a nu divulga informații despre aceste planuri. Deși schema este foarte asemănătoare cu „pelerinajele” la Moscova,”, gruparea a operat câteva modificări, pentru a-i proteja pe preoți de pericolele unor pedepse legale. Contactat de jurnaliști, episcopul de Soroca și Drochia, Ioan Moșneguțu, purtător de cuvânt al Mitropoliei Moldovei, a declarat că nu cunoaște despre acest pelerinaj.
Iar Radio Europa Liberă publică mărturiile unei foste secretare din Partidul Șor, audiată în cazul bașcanei Evghenia Guțul, judecată pentru rolul ei în presupusa finanțare ilicită a Partidului Șor. Martora acuzării a vorbit despre salarii în plic ale lui Guțul, plata protestatarilor și falsificări de acte contabile la partid. Potrivit ei, pentru a ascunde de unde provine o sumă, contabila Partidului Șor o trecea în acte ca donație din partea simpatizanților. Unii „donatori” nici măcar nu știau de ce semnează, dar la partid, a spus martora acuzării, „toți știau că donațiile sunt fictive” și că, în realitate, partidul primea bani de la oligarhul Ilan Șor. La fel ea a povestit despre salariile în plic și zborurile la Moscova de unde membrii partidului aduceau câte 8.000 de dolari – suma permisă pentru trecerea frontierei fără a fi declarată. Continuarea o găsiți pe Radio Europa Liberă.
Datoria de stat a Republicii Moldova a crescut anul trecut cu 17,4 miliarde de lei, atingând cel mai mare nivel din istoria țării, scrie mold-street.com, cu referire la datele Ministerului Finanțelor. Astfel, pe 31 decembrie 2024 soldul datoriei de stat a constituit aproximativ 121,4 miliarde lei. Ponderea datoriei de stat în PIB a ajuns la 37,9%, care la fel este un nivel record. Creșterea datoriei a fost cauzată de războiul din Ucraina și criza energetică.
Fără gaz, fără criptomonede: Tiraspolul interzice minarea, dar pentru cât timp? se întreabă Moldova 1. Fermele de criptomonede din stânga Nistrului nu vor mai funcționa. Administrația separatistă de la Tiraspol a anulat un act din 2018 care permitea dezvoltarea tehnologiilor blockchain, inclusiv minarea de criptomonede. Decizia a fost luată pe fondul crizei energetice cauzate de reducerea sau oprirea livrărilor de gaze naturale către regiune, începând cu ianuarie 2025. Tiraspolul a legalizat generarea de criptomonede pentru a putea evita sistemul bancar al Republicii Moldova și a permite întreprinderilor din stânga Nistrului să achiziționeze materii prime fără a depinde de tranzacțiile bancare reglementate de Chișinău, susține jurnalistul de investigație, Ilie Gulca.
Vinăriile Cricova și Mileștii Mici au fost puse pe lista de așteptare a Patrimoniului Mondial UNESCO, scrie IPN. Potrivit Ministerului Culturii, cele două vinării îndeplinesc câteva criterii esențiale, printre care: sunt mărturii ale unei tradiții culturale, sunt un exemplu arhitectural și tehnologic remarcabil și sunt model de interacțiune umană cu mediul.
