Poduri noi peste Prut: Studiile de fezabilitate au fost lansate oficial
De la poduri de flori, la poduri de piatră! Republica Moldova și România avansează în construcția celor patru noi poduri peste Prut. Ministerul Infrastructurii de la Chișinău și Ministerul Transporturilor de la București au semnat astăzi, 7 februarie, contractele pentru elaborarea studiilor de fezabilitate. Podurile nu doar că vor consolida legăturile dintre cele două state, dar și a facilita accesul la Uniunea Europeană.

Cele patru poduri vor fi construite la:
- Costești (MD) – Stânca (RO)
- Leova (MD) – Bumbăta (RO)
- Leca (MD) – Fălciu (RO)
- Bărboieni (MD) – Răducăneni (RO)
Studiile de fezabilitate vor fi finanțate integral de România, iar durata estimată a acestora este de 12 luni.
„Râul Prut numai în perioada interbelică a avut atâtea poduri. 27 de poduri. Era interconectare. Este un prim pas autentic de apropiere între Republica Moldova și România, lucru care se va concretiza prin aceste poduri”, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Vladimir Bolea.
Podul Ungheni-Ungheni: simbolul reconectării istorice
Un alt proiect de infrastructură strategic este podul Ungheni-Ungheni, pentru care studiul de fezabilitate a fost deja finalizat. Lucrările de construcție vor începe pe 26 aprilie 2025. Acest pod va purta numele „Podul de flori”, simbolizând evenimentul din 1990, când românii și moldovenii s-au reunit simbolic pe malurile Prutului.
„Podul de la Ungheni, pe care simbolic am stabilit că-l vom numi „Podul de flori", ținând cont de ceea ce s-a întâmplat în 1990, cu acea emoție puternică de reluare a legăturilor între frați. Un pas istoric, necesar, pentru consolidarea infrastructurii necesare de pe ambele maluri ale Prutului”, susține secretarul de stat în Ministerul Transporturilor din România, Irinel Ionel Scrioșteanu.
Pe lângă construcția celor cinci poduri, Republica Moldova și România își propun să colaboreze și în dezvoltarea infrastructurii feroviare, navale și aeriene, pentru a îmbunătăți mobilitatea și a integra Republica Moldova în rețelele europene de transport.
„Intrăm într-o nouă eră a dezvoltării transporturilor peste Prut. Am semnat contractele pentru prima etapă de proiectare a acestor poduri. Vom continua cu dezvoltarea infrastructurii feroviare, navale și aeriene, integrându-le astfel încât Republica Moldova să devină competitivă în spațiul european. Fondurile europene vor contribui în continuare la dezvoltarea infrastructurii, sporind competitivitatea Republicii Moldova”, a mai adăugat Irinel Ionel Scrioșteanu.