Corespondență Dan Alexe // CPI prinsă între Putin și Trump, dar sancțiunile întârzie să se concretizeze
Donald Trump a anunțat sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale, care i-a inculpat atât pe Vladimir Putin, cât și pe premierul israelian Beniamin Netanyahu. Deși o majoritate a țărilor planetei recunoaște autoritatea acestui Tribunal al ОNU, situat la Haga, în Olanda, nici una din aceste trei țări — SUA, Rusia și Israelul —nu recunoaște autoritatea Curții, după cum nu o recunosc nici China și nici India.
Ce este Tribunalul Penal Internațional
CPI este o instanță penală internațională permanentă cu sediul la Haga. Baza sa juridică este Statutul de la Roma din 1998, iar tribunalul internațional este responsabil pentru patru crime principale: genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune.
Membrii instanței includ 123 de țări. Curtea Penală Internațională există doar din 2002 și în niciun caz nu trebuie confundată cu Curtea Internațională de Justiție, altfel zis Tribunalul Internațional al ONU, situat tot la Haga. Curtea Penală a fost creată după modelul tribunalului de la Nuremberg, de după al Doilea Război Mondial, și se ocupă exclusiv de atrocități, crime împotriva umanității și crime de război. A fost creată inițial pentru a pedepsi făptașii și instigatorii unor crime precum cele din fosta Iugoslavie sau genocidul rwandez.
Putin a fost inculpat în primăvara anului 2023. Toate statele care recunosc ICC sunt acum obligate legal să-l aresteze pe Putin dacă acesta pășește pe teritoriul lor.
Problema apare aici: Rusia a semnat Statutul de la Roma pe care s-a fondat CPI, în 1998, dar nu l-a ratificat. Kievul, totuși, a acceptat jurisdicția instanței pe teritoriul său și tratatul a intrat în vigoare pe teritoriul Ucrainei de la începutul anului în curs.
Moscova menține însă că mandatul de arestare al CPI, emis pe numele lui Putin pe 17 martie 2023, este nul din punct de vedere juridic, deoarece Rusia nu este un stat membru.
Tot așa... nici Statele Unite nu recunosc autoritatea curții, nici Israelul și nici țări atât de importante precum India sau China. Și, desigur, este greu de crezut că Rusia l-ar putea preda pe Putin la Haga, așa cum a făcut Serbia cu Milosevici.
Karim Khan, procurorul șef al CPI, investighează crimele de război și crimele împotriva umanității comise în Ucraina încă din 2014. El a anunțat că ancheta ar trebui să includă și „noile crime” aparent comise în Ucraina. Odată cu declanșarea anchetei, se ridică așadar o întrebare principală: care este probabilitatea ca Putin să ajungă în fața CPI?
Pentru ca acest scenariu să capete plauzibilitate, vor trebui abordate diverse probleme juridice. De exemplu, va trebui identificată și definită strict mai întâi categoria posibilelor “crime de război”.
Acestea fiind spuse, îndoielile cu privire la jurisdicția CPI în această chestiune rămân omniprezente, având în vedere că nici Rusia, nici SUA nu sunt state parte la Statutul de la Roma pe care se fondează Tribunalul.
