Politolog român: Obiectivul extremei drepte - lovitură de stat. Al cui este interesul?

„Ne putem aștepta ca cei care încearcă să tulbure apele în viața politică românească să reușească. Și în interesul cui ar fi să se întâmple astfel de lucruri la Chișinău sau la București? În interesul Rusiei, evident.” Avertizarea a fost făcută pentru Moldova 1 și aparține politologului român Cristian Pîrvulescu, care susține că „obiectivul extremei drepte este să dea o lovitură de stat.” Unii experți, invitați la emisiunea „ÎN CONTEXT”, anticipează schimbări pe arena politică de peste Prut.

„Președintele Iohannis a demisionat pentru că a fost supus unor presiuni extraordinare. Este o victorie a extremei drepte într-un mod greu de explicat. Aceasta duce la o detensionare iluzorie a situației politice, deoarece este o criză instituțională gravă, ceea ce complică și mai mult situația. Totuși, acest lucru nu va schimba cu nimic obiectivele extremei drepte, care își dorește să dea o lovitură de stat împotriva unei decizii care este irevocabilă: să oblige România să refacă scrutinul din 8 decembrie, anulat de Curtea Constituțională, în urma intervențiilor unor puteri străine.”

Despre relațiile cu Republica Moldova, expertul speră că „se va continua aceeași politică”. „Cei care au cerut demisia nu sunt dintre cei care au relații foarte bune cu Republica Moldova. Din contră, în egală măsură, nici cu Ucraina nu au o relație prea bună.”

De asemenea, expertul în securitatea UE, Laurențiu Pleșca, a relatat „ÎN CONTEXT” că deși „s-a evitat o criză politică, cu anunțarea demisiei din funcția de președinte al României, criza a început odată cu anularea rezultatului alegerilor prezidențiale. Decizia probabil provoacă mai multe schimbări, iar în peisajul alegerilor prezidențiale am putea observa nume noi pentru a se înscrie în cursa prezidențială.”

Și experta în sociologie, Tatiana Cojocari, a explicat „ÎN CONTEXT” că ne așteaptă „mișcări tectonice în politica românească”, iar „decidenții politici trebuie să regândească relația cu societatea”. „Doar 33% afirmă că instituțiile statului român și guvernul lucrează în interesul cetățenilor. Și asta se datorează lipsei de prezență în spațiul public, a comunicării și implicării președintelui Iohannis, deși are atribuții mai mult în politica externă. Pentru că 88% din populația României susține cu tărie statutul de membru al Uniunii Europene și al NATO. Și cred că este un semnal puternic și pentru noi în următoarele alegeri parlamentare care vin. Cu tot cu extremism și ultranaționalism, sunt lucruri care pot fi o lecție pentru Republica Moldova.”

Precizăm că Klaus Iohannis a anunțat că va demisiona din funcția de președinte al României pe 12 februarie. Parlamentul de la București urma să dezbată marți, în plen, cererea de suspendare a șefului de stat, depusă de opoziție. Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis a expirat pe 21 decembrie 2024. Curtea Constituțională a decis atât anularea alegerilor prezidențiale, cât și menținerea în funcție a lui Iohannis, până la instalarea unui nou președinte. Alegerile prezidențiale vor avea loc în mai 2025, după ce scrutinul inițial din 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională. Decizia a fost luată după ce s-a demonstrat utilizarea în campania electorală a inteligenței artificiale și a finanțărilor ilegale.

CITEȘTE ȘI: