90 de ani de la nașterea poetului Petru Cărare: Muzeul Literaturii Române a organizat evenimentul cu genericul „Nu pun pe slove văl de ceață”
A opus rezistență ideologiei comuniste, și-a scris opera în spiritul adevărului și a avut de suferit, dar nu s-a lăsat intimidat de regim. Vorbim despre maestrul scrisului Petru Cărare. Cu prilejul aniversării a 90-cea de la nașterea autorului celebrului volum „Săgeți”, Muzeul Literaturii Române a organizat popasul aniversar cu genericul „Nu pun pe slove văl de ceață”.
Epopeea Săgeților arestate, curajul autorului, care a fost aspru pedepsit, exclus din Uniunea Scriitorilor, dat afară de la serviciu și exilat în provincie s-au aflat în centrul atenției participanților la evocarea lui Petru Cărare. Emilia Panfil a venit la eveniment cu un exemplar rar al „Sageților” din 1972.
„Sunt printre oamenii fericiți, care am reușit să procur această carte, care doar peste câteva ore a fost sfârtecată. Ce era în ea atât de subversiv? Toată poezia lui Petru Cărare era subversivă, se făcea aluzie la fratele mai mare, la partidul care conducea popoare, adică erau multe aluzii, cine vrea să le înțeleagă”, spune ghidul turistic Emilia Panfil.
Petru Cărare a fost incomod pentru regimul sovietic prin versuri precum „Noi avem un hoț în casă, noi cu hoțul stăm la masă” sau celebra lui frază „Cine o să ne elibereze de eliberatori?!”
„Imaginea lui Petru Cărare ni se asociază întotdeauna cu setea și dorința de libertate. În acele condiții de tristă amintire, el a fost poate cel mai curajos dintre scriitori, fiind și satiric și umorist. „Săgețile” lui din 1972 au fost săgeți cu adevărat antisistem, împotriva ideologiei, împotriva realităților de atunci”, constată poetul Arcadie Suceveanu.
„Vorbim despre momentele grele prin care a trecut literatura din această zonă, mai cu seamă, cazul volumului „Sageți”. Este o carte care a fost retrasă din vânzare și dată la topit. Totuși, câteva exemplare s-au păstrat”, spune directoarea Muzeului Literaturii Române, Maria Șleahtițchi.
Fiul regretatului poet, Alexandru Cărare a adus la muzeu manuscrise, cărți, fotografii, dar și câteva lucrări de artă plastică, realizate de el.
„Când eram copil parcă nu-mi oferea timp mie și fratelui meu. El tot timpul lucra, se închidea în cabinet și lucra, lucra. Cu vârsta, am înțeles că pentru oameni simpli el a fost cunoscut, e într-adevăr un om popular”, povestește Alexandru Cărare.
„Fiindcă lucrez în turism, Petru Cărare m-a ajutat de multe ori să-i trezesc pe moldovenii mei adormiți și deseori foloseam fraza lui: "Dacă vrei să nu te taie, nu fi oae!" Cred că este valabil și astăzi”, a subliniat Emilia Panfil.
Născut la Zaim, Căușeni acum 90 de ani, Petru Cărare a lăsat, aidoma marelui său consătean Alexei Mateevici, un frumos Imn limbii române prin versurile: „Eu nu mă las de limba noastră, de limba noastră cea română”. Poetul a decedat în data de 27 mai 2019.
