Revista presei // „Trenul aderării la UE este la noi în gară. Dacă noi ca țară o să alegem un alt tren, nu știm când o să vină următorul”
Publicațile naționale abordează perspectivele integrării RM în UE, în contextul lansării Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Rep. Moldova. Presa abordează declarațiile scandaloase apărute pe marginea deciziei de fuzionare a Procuraturii Anticorupție cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Tot din presă aflăm cum evoluează criza energetică în regiunea transnistreană a RM, după ce Tiraspolul a respins ajutorul oferit de UE.
„Trenul aderării la UE este la noi în gară. Dacă noi ca țară o să alegem un alt tren, nu știm când o să vină următorul”. Este declarația făcută pentru Moldova 1 de viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov. „Este important pentru țara noastră să menținem voința politică de a avansa rapid în parcursul nostru european, pentru că există trenul aderării. Este la noi în gară, acum, și dacă noi ca țară o să alegem un alt tren în această toamnă, practic, noi pierdem o fereastră de oportunitate și nu știm când o să vină următorul tren. Pentru că, din nou, aceste oportunități în istoria Uniunii Europene sunt extrem de rare”, a menționat Cristina Gherasimov, citată de Moldova 1.
Presa din RM reflectă evenimentul lansării Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Rep. Moldova – un programul strategic, care acoperă perioada 2025-2028, și care vine să sprijine reformele democratice și consolidarea statului de drept, în contextul începerii negocierilor de aderare la UE, transmite Radio Chișinău. Postul de radio o citează pe președinta Maia Sandu, potrivit căreia, „Planul de acțiuni este important, mai ales, în contextul în care democrația în țara noastră este supusă unor amenințări fără precedent, RM fiind ținta unei campanii hibride din partea Kremlinului, care prin atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, corupție electorală la o scară fără precedent, încearcă să submineze dreptul cetățenilor de a-și decide singuri soarta și viitorul”.
Ziarul Național atrage atenția la declarațiile făcute de Secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea reuniunii miniștrilor apărării NATO de la Bruxelles. Expresia „război hibrid”, referindu-se la acțiunile Rusiei, sună „drăgălaș”, a subliniat Mark Rutte. „În primul rând, poate că ar trebui să încetăm să-l numim hibrid, pentru că hibrid sună drăgălaș, drăguț. Nu este. Este cu adevărat sabotaj sponsorizat de stat și, în unele cazuri, chiar terorism sponsorizat de stat. Și cel puțin este destabilizator, încercând să destabilizeze R. Moldova și restul Europei, Canada și SUA... Acestea includ tentative de asasinat, blocarea avioanelor, ceea ce trăiți în R. Moldova, dar și atacuri la adresa Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie. Sunt multe exemple. (…) Trebuie să reacționăm la acest tip de așa-zise atacuri cibernetice, aceste activități destabilizatoare, mult mai rapid. Și vom face asta”, a declarat Mark Rutte.
Decizia de fuzionare a Procuraturii Anticorupție (PA) cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a stârnit mai multe controverse în spațiul public, constată Jurnal.md. Printre primele persoane care s-au opus a fost chiar șefa PA, Veronica Dragalin, care a calificat decizia drept o încercare a Partidul Acțiune și Solidaritate de a o elimina din sistem. În cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat afirmațiile, drept „gratuite” în lipsa unor probe corespunzătoare, opinând că în acest fel Dragalin încearcă să paseze responsabilitatea pentru ceea ce a numit „eșec lamentabil” al PA și să-și facă un loc în politica moldovenească, făcând uz de resursele administrative care îi stau încă la dispoziție.
Într-un podcast la Europa Liberă, vicepremierul pe Integrarea Europeană și negociatoarea-șefă a R. Moldova s-a referit la „calea lungă” parcursă de RM în prcesul de reformare a justiției. „Suntem undeva la mijlocul tunelului și poate lumina încă nu o vedem, însă nu înseamnă că această reformă a eșuat sau nu merge înainte”, spune Cristina Gherasimov. Ea adaugă că partenerii europeni ai R. Moldova lasă la latitudinea Chișinăului o decizie anunțată de fuzionare a celor două procuraturi specializate: PCCOCS și PA. „Și partenerii europeni sunt interesați în rezultatul acestei fuzionări, dacă ea va duce la redresarea situației sau nu”, explică vicepremierul pentru Integrarea Europeană, amintind că în cel mai recent raport de extindere, Comisia Europeană a cerut R. Moldova anchete și condamnări în cazurile de corupție, în special, la nivel înalt.
Săgeți între Dragalin și Ministerul Justiției pe marginea extrădării fugarului Ilan Șor, titrează TVR Moldova. Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, acuză Ministerul Justiției și Comisia parlamentară de profil că ar sabota extrădarea fugarului Ilan Șor și că ar apăra interesele avocaților acestuia, notează postul de televiziune. De cealaltă parte, Ministerul Justiției spune că respectă toate procedurile internaționale privind extrădarea oligarhului și că a expediat cererile către autoritățile din Israel și Rusia în termeni utili, precizează autorul articolului.
Presa din RM continuă să urmărească între timp și evoluția crizei energetice din regiunea transnistreană. Separatiștii eliberează deținuți în schimbul gazului, titrează Deutsche Welle. Administrația separatistă de la Tiraspol a început eliberarea deținuților incluși într-o listă transmisă de Guvernul de la Chișinău și demontarea posturilor de control instalate ilegal în zona de securitate de la Nistru. Sunt două condiții impuse de Chișinău în schimbul permisiunii ca Tiraspolul să cumpere gaz, până la sfârșitul lunii februarie, printr-o schemă cu firme offshore din Dubai, rezumă autorul articolului. Nu există nicio claritate în privința provenienței banilor achitați pentru gazul ce urmează să ajungă în Transnistria, constată Vitalie Călugăreanu. Gazul va fi plătit de o firmă din Dubai, dar liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, susține că aranjamentul a fost posibil datorită unui sprijin în formă de credit din partea Rusiei. Regiunea transnistreană ar urma să primească gaze achitate de firma din Dubai începând de joi, 13 februarie. Deocamdată nu există însă vreo certitudine că asta se va întâmpla, deoarece Ucraina, prin teritoriul căreia trece un tronson al conductei transbalcanice pe unde ar urma să vină gazul pentru Tiraspol, încă nu și-a dat acordul, observă DW.
Compania „MET Gas and Energy Marketing AG”, care ar urma să livreze gaze naturale pentru regiunea transnistreană, prezentată de autoritățile de la Chișinău ca fiind maghiară, este înregistrată în Elveția, dar este condusă de cetățeni ai Ungariei, relevă Ziarul de Gardă. Compania a fost anterior controlată de oameni de afaceri apropiați prim-ministrului maghiar, Viktor Orban și ar fi beneficiat de favoruri din partea autorităților de la Budapesta, după cum au arătat mai multe investigații jurnalistice ale presei din Ungaria și din Elveția. De asemenea, compania a avut anterior proprietari ruși și a beneficiat de un împrumut de la o bancă rusească ce a ajuns ulterior sub sancțiuni internaționale, potrivit presei maghiare.
Dilema Chișinăului: Deținuți politici sau infractori? Experții cer un mecanism clar pentru cei eliberați de Tiraspol, titrează TV8. Experții citați de postul TV susțin că Guvernul trebuie să pregătească un mecanism juridic complex în ceea ce privește gestionarea așa numiților deținuți politici pe care regiunea transnistreană îi va elibera. Fiecare caz trebuie examinat în parte așa cum unii dintre cei de pe lista autorităților de la Chișinău, au comis infracțiuni penale și trebuie judecați de instanțele din dreapta Nistrului, recunoscute la nivel internațional. Atenționarea vine în condițiile în care primul deținut care a fost eliberat de Tiraspol s-a dovedit a fi un traficant de droguri, condamnat anterior la închisoare pe malul drept, precizează TV8. Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, susține că autoritățile centrale trebuie să se gândească la un plan de preluare a deținuților din stânga Nistrului, iar cazurile lor să fie examinate și rejudecate, astfel încât să nu existe riscuri pentru societate.
