Revista presei // Neutralitatea prevăzută „pe hârtie” nu ne poate apăra în realitate de dronele rusești
Majoritatea publicațiilor din RM scot în prim plan pericolul pe care dronele rusești, folosite în războiul contra Ucrainei, îl prezintă și pentru RM. Asta după ce în noaptea de 12 spre 13 februarie, drone cu explozibil au lovit sudul Republicii Moldova în timpul unui atac masiv asupra portului ucrainean Reni.
Este cel mai grav incident produs pe teritoriul Republicii Moldova de la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei, constată Deutsche Welle, precizând că de data aceasta aparatele de zbor au explodat – o dronă în apropierea unui spital din Taraclia iar alta la 1,5 kilometri de casele oamenilor dintr-o localitate din Autonomia Găgăuză. Publicația notează în context că RM nu are niciun sistem antirachetă, ci doar un radar francez de monitorizare a spațiului aerian, achiziționat recent. Agenții lui Putin din Parlamentul de la Chișinău au râs sfidător, după ce, în debutul ședinței de joi, șeful legislativului Igor Grosu s-a adresat deputaților pro-ruși, iar la solicitarea lui, pe ecranul masiv pe care sunt afișate rezultatele votării legilor, au fost proiectate imagini video cu atacul masiv al Rusiei asupra portului Reni.
Mai multe publicații îl citează pe expertul în securitate, Andrei Curăraru, după ce drone de atac rusești au survolat spațiul aerian al R. Moldova în mod repetat. Expertul WatchDog, explică, citat de Ziarul de Gardă, că dronele de tipul celor care au fost identificate pe teritoriul țării, transportă până la 50 kg de explozibil și lovesc cu o viteză de peste 180 km/h. În Kiev, Odesa și Harkiv, dronele Shahed-136 au prăbușit secțiuni întregi de clădiri. Expertul e de părere că situația se poate agrava, întrucât Ucraina nu mai poate intercepta toate dronele, iar probabilitatea unor noi incidente crește. În această ordine de idei, expertul spune că „singura soluție reală” pentru securitatea R. Moldova este integrarea europeană. „Fără sprijinul UE și modernizarea Armatei Naționale, rămânem vulnerabili. Doar Europa ne poate oferi apărare aeriană și o economie care nu depinde de șantajul Moscovei. Orice altă direcție este o iluzie periculoasă. Fără apărare aeriană, este doar o chestiune de timp până când impactul nu va mai fi la periferie, ci într-o zonă rezidențială”, spune Curăraru.
Iar analistul Ion Tăbârță a explicat la Radio Chișinău că statutul de neutralitate prevăzut în Constituție nu ne protejează de amenințările aeriene și din acest motiv este esențial un sistem de radare performant pentru a asigura securitatea națională. „Neutralitatea prevăzută pe hârtie nu ne poate apăra în realitate de un obiect zburător care intră fizic în spațiul nostru aerian. În astfel de situații, ne poate apăra doar un sistem de radare capabil să detecteze și să doboare aceste obiecte”, a subliniat Ion Tăbârță.
Oamenii consideră că tot ce ține de securitate este legat implicit de război și, din acest motiv, le este frică de acest subiect, constată expertul în securitate Artur Leșcu. El a explicat, pentru Moldova 1, că, pentru a preveni amenințările, Republica Moldova are nevoie de capacități tehnice și sisteme de apărare aeriană. „Populația, în mare parte, nu știe cum să reacționeze în situații de criză. Din păcate, se consideră că tot ce este legat de securitate este, cumva, legat implicit și de război. Însă, una este să fii pregătit, să reacționezi în cazuri excepționale, și alta este să provoci. Sunt lucruri absolut diferite.” Artur Leșcu a explicat tehnicile folosite în alte țări pentru gestionarea situațiilor de criză, menționând sistemul RO-ALERT. „Este esențial ca, pe lângă reacția militarilor, populația să fie anunțată imediat. Sistemul RO-ALERT permite autorităților să identifice mișcările neprietenoase și să notifice automat cetățenii”, menționează expertul.
Radio Chișinău îl citează pe secretarul general NATO, Mark Rutte, care a răspuns unei întrebări din partea jurnaliștilor din Republica Moldova, privind modul în care Alianța poate apăra cetățenii moldoveni în fața dronelor ruse care cad pe teritoriul țării. „După cum știți, mai mulți aliați și eu personal, am găzduit-o aici, la sediul NATO, pe președinta Maia Sandu, la sfârșitul anului trecut, prin decembrie. UE este foarte implicată, pentru că tuturor le pasă de țara voastră frumoasă și pentru că vrem să ne asigurăm că veți învinge în aceste campanii de destabilizare în curs de desfășurare, uneori - chiar adevărate acte teroriste orchestrate împotriva țării voastre. Și asta este ceea ce facem: lucrăm împreună, ne consultăm și ne asigurăm că suntem pe aceeași lungime de undă. Este important”, a răspuns Mark Rutte jurnaliștilor, după Reuniunea miniștrilor Apărării din NATO.
Moldova 1 constată că tensiunile diplomatice dintre Republica Moldova și Federația Rusă se amplifică, după ce mai multe drone rusești au traversat spațiul aerian al țării. Ambasadorul desemnat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat joi la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest.
Pericolul real al dronelor rusești și „pretextul fabricat” invocat de PSRM. E titlul unui articol postat de TV8. Partidul Socialiștilor condamnă decizia de a închide Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău și nu spune niciun cuvânt despre dronele rusești care au explodat în sudul Republicii Moldova și care reprezintă un pericol real la adresa securității naționale, constată autorul articolului. Într-o declarație, socialiștii menționează că Ministerul de Externe de la Chișinău a decis sistarea activității centrului „sub un pretext fabricat” și că aceasta ar distruge legăturile culturale și educaționale dintre popoare. Drept urmare, partidul socialiștilor anunță noi proteste. Tot TV8 îl citează pe expertul în securitate, Andrei Curăraru, care condamnă tăcerea autorităților locale din UTA Găgăuzia și a partidelor pro-ruse în privința pericolului dronelor rusești: „Absența unei condamnări înseamnă unul din două lucruri: incompetență sau complicitate”, conchide expertul.
