Revista presei // Congresul de la Comrat: Prezența participanților, asigurată în mod artificial, cu oameni transportați din localitățile apropiate
Presa din RM își focalizează atenția asupra rezoluției adoptate de „un congres al deputaților de toate nivelurile” din autonomia găgăuză. Potrivit experților, solicitările înaintate guvernării de la Chișinău au scopul de a destabiliza situația în RM, ca parte a războiului hibrid dus de Federația Rusă împotriva conducerii pro-europene de la Chișinău. Publicațiile naționale urmăresc și situația din regiunea transnistreană, unde în grila de emisie a televiziunilor transmise prin cablu a fost inclus și postul de televiziune TVR Moldova. Asta după ce, la începutul lunii februarie, după o absență de 30 de ani, a fost reluată și retransmiterea postului public de televiziune, Moldova 1.

Comratul va cere Chișinăului reluarea curselor aeriene cu Federația Rusă și se va adresa Comisiei de la Veneția pentru „anularea rezultatelor alegerilor și referendumului” [proeuropean], notează Europa Liberă. Analistul politic Nicolae Negru a spus într-un interviu acordat postului de radio că așa zisa „rezoluție” adoptată de reprezentați din autonomia găgăuză reprezintă o tentativă de a „zdruncina situația” și de a destabiliza R. Moldova, „o acțiune antistatală și pro-rusească, ce face parte din războiul hibrid al Rusiei împotriva R. Moldova”. În opinia comentatorului, cerințele formulate în „rezoluția” de la Comrat „sunt, pur și simplu, aberante”, iar administrația găgăuză își dă prea mare importanță.
Guvernul de la Chișinău a reacționat ferm la solicitările autorităților din UTA Găgăuzia, inclusiv, la cea de a relua zborurile directe spre Rusia, subliniind că această decizie aparține exclusiv autorităților centrale și va fi analizată în funcție de interesul național și securitatea țării, constată realitatea.md.
Participanții la congresul organizat în UTAG au cerut, printre altele, reluarea zborurilor Chișinău-Moscova, deși acest lucru este imposibil deoarece spațiul aerian al Ucrainei nu poate fi traversat din cauza războiului provocat de Federația Rusă, constată Moldova 1. Jurnalistul portalului regional Nokta, Mihail Sirkeli, consideră, citat de postul public de televiziune, că deciziile luate la congres nu reflectă dorințele reale ale populației din regiune. El afirmă că persoanele aflate în fruntea evenimentului nu au un sprijin electoral semnificativ, întrucât au fost alese cu un număr foarte mic de voturi. Sirkeli este de părere că aceștia sunt doar figuri favorizate în rețeaua Șor, beneficiind de poziții politice cheie, dar fără o susținere populară semnificativă. Sirkeli a remarcat și faptul că prezența participanților la congres a fost organizată în mod artificial, cu oameni transportați cu autobuze din localitățile apropiate. „Evenimentul a fost organizat de Kremlin ca să sperie Chișinăul, ca să demonstreze că Moscova are capacitate și potențial să destabilizeze Republica Moldova. Adresatul acestor solicitări este Moscova și Ilan Șor, ca să demonstreze că păstrează solidaridaritatea cu Moscova și pot face totul pentru a crea zile grele pentru Chișinău, nimic altceva”, a declarat Mihail Sirkeli pentru Teleradio-Moldova.
Congresul deputaților din Găgăuzia nu are legătură cu drepturile găgăuzilor, ci urmărește scopuri politice, vizând șantajarea Chișinăului. Este opinia doctorului în istorie Ștefan Bejan, expert al Comunității WatchDog.MD, exprimată pentru IPN. Expertul declară că în spatele acestui demers se află Șor și afiliații săi. Bejan consideră că aceștia nu doresc să apere drepturile găgăuzilor, ci să demonstreze că își merită sprijinul financiar din partea Kremlinului, notează autorul articolului. Una dintre solicitările congresului este asigurarea unei cote parlamentare pentru regiune, deși găgăuzii reprezintă doar 3% din populația țării. De fapt, actualul parlament are deja patru deputați din Găgăuzia, precizează Ștefan Bejan. „Dacă ar fi o cotă parte, ar însemna că în parlamentul de la Chișinău ar trebui să fie 3 găgăuzi”, a precizat expertul, amintind că în legislatura precedentă au fost cinci deputați din Găgăuzia, iar între 2014 și 2019 tot cinci.
Publicațiile din RM continuă să urmărească și dinamica evenimentelor din regiunea trasnstreană. Coloșii industriei din Transnistria, în colaps: Tiraspolul imploră Kremlinul pentru mai mult gaz, titrează portalul Bani.md. Pretinsele autorități din stânga Nistrului susțin că cele trei milioane de metri cubi de gaz livrate începând cu 14 februarie de o companie maghiară, nu sunt suficiente pentru a reporni industria din regiune. Pretinsul vicepremier, Serghei Obolonik, a semnalat, citat de presa din regiune, că cele trei milioane de metri cubi sunt folosite doar pentru necesitățile sociale.
TVR Moldova a devenit accesibil și pentru telespectatorii din stânga Nistrului. Introducerea postului românesc de televiziune de la Chișinău în grila de programe din regiunea separatistă a venit în contextul măsurilor impuse Tiraspolului de autoritățile constituționale pentru oferirea sprijinului în depășirea crizei energetice, notează postul de televiziune. Anunțul privind difuzarea TVR și în regiunea transnistreană a fost făcut de Președintele Parlamentului Igor Grosu, la emisiunea "Punctul pe Azi" a postului de televiziune.
Vadim Vieru, avocat în cadrul asociației Promo-LEX, a subliniat că diversificarea grilei de posturi în regiunea transnistreană„Este o normalitate care trebuia să aibă loc de mult, dar s-a arîtat îngrijorat de lipsa unei garanții că postul de televiziune TVR Moldova sau alt post de televiziune care se difuzează și pe malul stâng al Nistrului nu își vor înceta emisia acolo după o anumită perioadă. Expertul a subliniat importanța accesului la informație: „E vorba despre accesul la informații corecte, nu la manipulare din Federația Rusă, și posibilitatea de a avea opțiuni diferite de informații și de a face o apreciere critică a lucrurilor.” Specialiștii spun că, până acum, în regiunea separatistă nu existau canale TV în limba română. În zonă sunt transmise mai multe posturi de televiziune rusești, inclusiv canale interzise pe malul drept al Nistrului din cauza propagandei legate de războiul dus de Rusia în Ucraina, notează TVR Moldova.
Ziarul de Gardă publică un podcast cu deputatul partidului de guvernare PAS și expert pe problema transnistreană, Oazu Nantoi, refetor la măsurile luate de actuala putere pentru a apropia cele două maluri ale Nistrului și soluțiile pentru criza energetică provocată de Federația Rusă. „Problema transnistreană este o boală grea a organismului statalității Republicii Moldova, care nu poate fi soluționată cu bisturiu, ci necesită un tratament profesionist de lungă durată”, menționează Oazu Nantoi, citat de ZdG. Deputatul a subliniat că nu există soluții rapide și ușoare și că este necesară o înțelegere a responsabilității societății și guvernării pentru rezolvarea acestui conflict pe cale pașnică, ținând cont și de problemele oamenilor din stânga Nistrului.
Un nou studiu semnalează un nivel crescut de anxietate și depresie în rândul femeilor din R. Moldova, transmite Agora. Un studiu realizat și publicat în Journal of Affective Disorders Reports analizează pentru prima dată sănătatea mintală a populației adulte printr-un sondaj reprezentativ, notează autorul articolului. Potrivit cercetării, femeile sunt mai afectate de depresie și anxietate decât bărbații. Printre factorii de risc identificați se numără veniturile mici, vârsta înaintată și izolarea socială. Persoanele de peste 56 de ani au raportat cele mai ridicate niveluri de anxietate (37,6%) și depresie (31,9%). Studiul sugerează că această vulnerabilitate ar putea fi legată de incertitudinile financiare și de migrația masivă a tinerilor, care lasă în urmă părinți și bunici izolați social. Autorii cercetării subliniază necesitatea unor politici mai bine direcționate pentru sprijinirea femeilor, a persoanelor cu venituri mici și a vârstnicilor.