Expert: Produsele agricole dețin o pondere semnificativă în exporturi, iar acest fapt este un risc pentru economia țării
Exporturile moldovenești au scăzut cu peste 12% anul trecut, în timp ce importurile au crescut cu 4,5%. Totodată, exporturile către Uniunea Europeană și Comunitatea Statelor Independente au scăzut cu aproximativ 10 și, respectiv, 20 la sută, arată datele Biroului Național de Statistică. Potrivit acelorași estimări, produsele agricole dețin o pondere semnificativă în exporturi, iar acest fapt, susțin experții, reprezintă un risc pentru economia Republicii Moldova.
Anul trecut, exporturile de mărfuri autohtone au fost evaluate la 2,7 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă peste 76 la sută din totalul acestora, fiind în scădere cu 5,6% față de anul 2023, arată datele Biroului Național de Statistică. Au predominat produsele agro-alimentare, exportul cărora prezintă multiple riscuri, susține expertul economic Marin Gospodarenco.
„Dependența ridicată de exporturile agroalimentare reprezintă un risc pentru economia R. Moldova. Acest sector este vulnerabil la schimbările climatice, la fluctuațiile de pe piețele internaționale și la măsurile protecționiste impuse de alte state. În plus, produsele exportate au o valoare adăugată redusă, ceea ce înseamnă că profitul real rămâne limitat”, a declarat Marin Gospodarenco.
Scăderea exporturilor moldovenești pe fundalul creșterii importurilor a dus la un deficit comercial de 5,5 miliarde de dolari. Altfel spus, Republica Moldova a cumpărat mult mai multe bunuri din străinătate decât a reușit să vândă, precizează expertul. Deficitul comercial tot mai mare poate pune presiune pe valuta națională și pe rezervele valutare, ceea ce ar putea afecta inflația și costul vieții.
„Diversificarea piețelor de export, creșterea prezenței pe piețele din Asia și orientul mijlociu, sprijinirea producției locale cu valoare adăugată ridicată, încurajarea investițiilor în industria prelucrătoare și în sectorul IT, stimularea exportului de produse industriale și tehnologice, reformarea infrastructurii de transport și logistică, renegocierea unor acorduri comerciale mai avantajase, inclusiv în cadrul CSI, pentru a recupera o parte din cota pierdută. Scăderea exportului și creșterea importului arată o slăbiciune structurală a economiei moldovenești. În ciudă a numeroaselor strategii adoptate, Republica Moldova continuă să fie dependentă de importuri și să pierdem teren pe piețele externe. Deficitul comercial uriaș sugerează că nu producem suficient pentru a concura pe piețele internaționalei”, a spus Marin Gospodarenco.
Datele statistice mai arată că anul trecut, în comparație cu 2023, exporturile către Uniunea Europeană au scăzut cu 9,6%, fiind estimate la 2,39 de miliarde de dolari, dar ponderea lor în totalul exporturilor a fost de 67,3%. România rămâne cel mai mare partener comercial al țării noastre, cu peste 32 la sută din exporturile totale. Totodată, exporturile către CSI s-au prăbușit cu 19,9% și au ajuns la doar 241 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă 6,8% din total. Federația Rusă, care în trecut era un partener comercial important, a reprezentat doar 3,3% din exporturi.
