Revista presei internaționale // Schimb de acuzații între președinții SUA și Ucrainei; Îngrijorări privind retragerea trupelor americane din estul Europei
Presa internațională analizează modul în care Statele Unite încearcă să pună capăt războiului ruso-ucrainean. Publicațiile străine remarcă schimbul de acuzații între președinții Statelor Unite și Ucrainei după discuțiile purtate între delegațiile americană și rusă pe tema încheierii unui acord de pace. Îngrijorările privind retragerea trupelor americane din estul Europei și impactul noilor sancțiuni economice impuse Rusiei de Uniunea Europeană, se numără printre alte subiecte reflectate în presa internațională.
Liderul de la Casa Albă Donald Trump l-a criticat pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, numindu-l „dictator” pentru că se menține la putere în pofida expirării mandatului său de șef de stat, transmite CNN. În plus, Trump l-a acuzat pe Zelenski că vrea să prelungească războiul pentru a menține fluxul de ajutor financiar pentru Ucraina, notează postul american de televiziune. Potrivit CNN, Trump a sugerat că Zelenski ar putea să rămână fără țară dacă nu organizează alegeri, menționând că ratingul său în Ucraina este scăzut. Zelenski a respins aceste afirmații, precizând că ratingul său de încredere este de 57%, iar Trump operează cu date false promovate de Rusia care vrea să-l înlăture pe președintele Ucrainei de la putere, notează CNN.
În replică, vicepreședintele american J.D. Vance, a declarat într-un interviu pentru DailyMail, că poziția lui Trump nu se bazează pe dezinformarea rusă, ci pe înțelegerea lui profundă a situației geopolitice și pe convingerile sale puternice, pe care le are de mult timp." În același interviu, J.D. Vance l-a sfătuit pe Volodimir Zelenski să nu îl critice pe Donald Trump deoarece ar avea de pierdut aruncând cu noroi în el. Schimbul de acuzații între Kiev și Washington are loc pe fondul încercării lui Trump de a intermedia un acord de pace în Ucraina, care a inclus discuțiile de marți cu Rusia de la Riad, discuții la care Europa nu a fost invitată să ia parte, amintește DailyMail.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, vor merge săptămâna viitoare în vizită la Washington, pentru a discuta despre modul în care poate fi pus capăt războiului ruso-ucrainean. Informația a fost oferită de consilierul american pentru securitate națională, Mike Waltz într-un interviu pentru postul Fox News. Întrebat despre șansele de a ajunge la un acord de pace între Rusia și Ucraina, Waltz a spus că Statele Unite sunt implicate în negocieri pe toate fronturile, iar următorul pas este trimiterea unei echipe tehnice pentru a începe discuțiile pe detalii concrete.
The Telegraph dezvăluie că în timpul vizitei la Washington, prim-ministrul britanic Keir Starmer îi va prezenta președintelui american Donald Trump un plan de desfășurare a unui număr de 30.000 de militari europeni în Ucraina, care să asigure respectare unui acord de încetare a focului, mediat de SUA. Premierul britanic ar urma să mai solicite menținerea avioanelor de vânătoare și rachetelor americane în estul Europei, pentru a răspunde rapid în cazul în care Rusia încalcă armistițiul, mai scrie The Telegraph.
Serviciile de informații europene sunt îngrijorate de posibilitatea retragerii trupelor americane din estul Europei, dezvăluie Bild. Potrivit tabloidului german, aceste temeri sunt alimentate de cerințele din 2021 ale președintelui rus Vladimir Putin, care solicita retragerea trupelor americane din statele NATO care aderaseră la Alianță după 1990. Experții militari intervievați de Bild avertizează că o astfel de retragere ar putea destabiliza regiunea și ar permite Rusiei să-și extindă influența în țările baltice și Polonia. Autoritățile italiene și germane sunt, de asemenea, îngrijorate de acest scenariu, considerându-l realist, scrie publicația. Totuși, șeful Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone, a afirmat citat de Bild, că nu se așteaptă la o retragere masivă a trupelor americane din Europa, care la rândul ei trebuie să investească mai mult în propria apărare.
Uniunea Europeană continuă să impună sancțiuni economice împotriva Rusiei, iar Kremlinul solicită administrației Trump să le relaxeze în cadrul unui posibil acord privind Ucraina, transmite EUObserver. Potrivit publicației belgiene, noul pachet de sancțiuni prevede deconectarea a 13 bănci rusești de la sistemul SWIFT, ceea ce va afecta 95% din sistemul bancar al Rusiei. Aceste măsuri sunt susținute și de Ungaria, dar vor viza bănci mici, iar Gazprombank nu va fi inclus, având în vedere tranzacțiile cu gaze pentru statele europene, notează EUObserver. În paralel, sursele publicației susțin că grupul G7 în care intră țările occidentale cu cele mai mari economii ale lumii, analizează noi sancțiuni pentru sectorul petrolier rus, cu scopul de a reduce accesul Rusiei la veniturile provenite din exportul de țiței. În acest fel, Uniunea Europeană vrea să dea de înțeles că va continua să sprijine Ucraina și să pedepsească Rusia pentru agresiune, indiferent de pozția promovată de actuala administrație de la Washington.
De ce se teme China cel mai mult în legătură cu întoarcerea lui Trump către Rusia – caută răspuns CNN. Cu doar câteva săptămâni în urmă, China părea pregătită pentru un rol cheie în eforturile de pace ale lui Trump în Ucraina. Liderul SUA a sugerat în mod repetat că ar putea colabora cu Xi, folosind influența economică a Chinei asupra Rusiei pentru a ajuta la încheierea conflictului. Acest lucru s-ar fi aliniat cu eforturile de lungă durată ale Beijingului de a se prezenta ca o parte neutră și o voce a Sudului Global care este gata să negocieze pacea, chiar dacă NATO a acuzat-o că aprovizionează industria de apărare a Moscovei cu bunuri cu dublă utilizare. Acum, Beijingul nu se găsește nici implicat în negocieri ca un aliat al Rusiei și nici o voce a gravitației globale – cel puțin până acum, lăsată în afara evoluțiilor rapide despre care observatorii spun că i-au surprins pe oficialii chinezi.
Zeci de ruși sunt supuși unui tratament psihiatric obligatoriu din cauza opiniilor lor politice, potrivit avocaților și grupurilor pentru drepturile omului - o tendință despre care spun că s-a accelerat de la începutul războiului din Ucraina, transmite Reuters. Practica amintește de metodele de control utilizate pe scară largă în Uniunea Sovietică și cunoscută sub numele de „psihiatrie punitivă”, chiar dacă amploarea actuală este mult sub cea observată de la sfârșitul anilor 1960 până la începutul anilor 1980, notează agenția de presă. Reuters a analizat date de la un expert internațional și două grupuri ruse pentru drepturile omului, a intervievat trei avocați și a analizat materialele de caz ale a două femei activiste, supuse evaluărilor psihiatrice la un spital siberian.
De pe primele pagini ale publicațiilor străine mai aflăm că gruparea palestiniană Hamas a transferat cadavrele a patru ostatici israelieni Crucii Roșii din Gaza. Acesta este momentul de care toți israelienii se temeau: întoarcerea morților, de la cel mai mic până la cel mai în vârstă, scrie BBC. Pentru mulți, accentul se va pune pe familia Bibas - Shiri și cei doi băieți ai ei, Ariel și Kfir. Imaginea mamei îngrozite, legănându-și băieții în brațe în timpul răpirii ei din 7 octombrie 2023, a fost una dintre cele mai înfiorătoare din acea zi, amintește BBC. Shiri, Ariel și Kfir Bibas aveau 32, patru ani și respectiv nouă luni când au fost răpiți în timpul atacurilor Hamas asupra Israelului . De asemenea, este returnat astăzi, potrivit Jihadului Islamic Palestinian, cadavrul lui Oded Lifschitz, un jurnalist veteran și activist pentru pace, trecut de 80. Soția lui, Yocheved, a fost eliberată la sfârșitul lunii octombrie 2023, spunând că „a trecut prin iad”.
Ministrul Sănătății, Uriel Busso, a anunțat, citat de Times of Israel, că procesul de identificare a cadavrelor va avea loc la institutul criminalistic Abu Kabir și va avea ca scop nu numai identificarea ostaticilor, ci și stabilirea cauzei morții, dacă este posibil.
