Revista Presei // Chișinăul nu va solicita opinia Comisiei de la Veneția privind crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate
Ce trebuie să facă autoritățile de la Chișinău pentru a primi, deja în luna aprilie, prima tranșă din pachetul de sprijin din partea Uniunii Europene; de ce Guvernul nu va solicita opinia Comisiei de la Veneția în cazul creării noii Procuraturi Anticorupție sunt câteva subiecte, trecute în revista presei.
}n pofida amenințărilor Rusiei, Uniunea Europeană rămâne fermă în sprijinul Republicii Moldova. Așa a comentat pentru Moldova 1 eurodeputatul român Eugen Tomac, planul de reformă și creștere pentru Republica Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro, propus de UE. În urma negocierilor, acest pachet de sprijin a fost suplimentat cu încă 100 de milioane de euro, fiind cel mai mare oferit țării noastre. „În timp ce alții încearcă să dezinformeze opinia publică, răspândind panică și frică, Uniunea Europeană face ceea ce este absolut necesar: ajută Republica Moldova să depășească dificultățile cu care se confruntă.” a mai spus Tomac.
Totuși, pentru a primi ajutorul, Guvernul de la Chișinău va trebui să prezinte Bruxelles-ului un plan de investiții și un plan de reformă. Explicația a fost oferită de europarlamentarul român Siegfried Mureșan pentru PRO TV. Potrivit lui, abia după ce Comisia Europeană va aproba aceste două planuri, lucru care se va întâmpla cel mai probabil în luna martie, va fi efectuată pre-finanțarea în luna aprilie, apoi de două ori pe an.
Autoritățile de la Chișinău nu vor cere opinia Comisiei de la Veneția privind crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate, scrie TV8. În cadrul unei emisiuni, deputatul PAS, Andrian Cheptonar a menționat că Republica Moldova nu va face acest lucru din motiv că autoritățile sunt convinse că cel mai probabil, experții europeni nici nu se vor expune. Până atunci, autorii proiectului își propun să îl îmbunătățească acolo unde este nevoie. Documentul a fost votat ieri în prima lectură și va fi supus votului în lectura a doua peste două săptămâni. După ce și-a anunțat demisia, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin a îndemnat deputații să nu susțină fuzionarea procuraturilor specializate.
Pre-Vettingul în Moldova: un proces politizat, marcat de abuzuri și lipsă de transparență. Anticorupție.md propune concluziile unui raport realizat de Asociația Juriștilor Administrativi din Moldova. Autorii studiului menționează că evenimentele care au precedat reformarea justiției „seamănă cu declanșarea unui „război” între puterea politică și justiție și care s-a transformat nu într-un proces de reformare a justiției, ci împotriva justiției”. Mai mult, se spune în raport, membrii Comisiei Pre-vetting au fost acuzați de lipsă de integritate și conflict de interese, unul dintre cazurile răsunătoare fiind cel al lui Iulian Muntean, candidat la CSM, care a fost evaluat pozitiv de Comisie, deși avea statut de învinuit într-un dosar de corupție.
Suspendarea fondurilor americane lasă localități din Republica Moldova cu proiecte neterminate. Moldova 1 propune un reportaj realizat în mai multe sate în care diferite proiecte au fost înghețate după ce administrația americană a suspendat, pentru 90 de zile, ajutorul extern. De exemplu, în satul Sireți din raionul Strășeni, trei proiecte susținute de USAID au fost stopate. Cel mai important, de 100.000 de dolari, viza eficiența energetică a locuințelor. Detalii găsiți pe Moldova 1.
Celebri pe online, dar cu datorii la stat. Bani.md scrie că mai multe verificări efectuate de FISC au scos la iveală că mulți influenceri și bloggeri de la noi și-au ascuns jumătate din venituri în ultimii 5 ani. Astfel, doar anul trecut, după ce 14 persoane au fost luate în vizorul fiscului, 12 s-au văzut nevoite să declare venituri suplimentare în valoare totală de peste 14 milioane de lei, dintre care aproape 2 milioane au fost obligațiile fiscale, inclusiv penalități. Serviciul Fiscal anunță că va verifica în continuare veniturile persoanelor fizice care desfășoară activitate în mediul online.
Ministerul Culturii va pregăti proiectul privind denunțarea acordului în baza căruia funcționează Centrul de cultură rusă din Chișinău. IPN a discutat cu ministrul Culturii, Sergiu Prodan care a subliniat că acest acord este unul depășit, iar în prezent, Centrul reprezintă statul Rusia, nu oamenii de cultură cu bună credință. Ministrul a menționat, de asemenea, că Republica Moldova este deschisă spre o colaborare culturală cu toate țările lumii, cu condiția că „această nu se va transforma în încercări de a submina autoritatea statului”.
