Revista presei internaționale // Săptămâna trecută - una dintre cele mai întunecate pentru Europa
Presa internațională reflectă provocările de securitate care se conturează tot mai mult pentru continentul european, în contextul evoluției războiului din Ucraina. Publicațiile străine continuă să analizeze impactul primei întrevederi dintre reprezentanții SUA și Rusiei, care, în absența părții ucrainene, au discutat despre condițiile încheierii războiului ruso-ucrainean. Între timp, Germania se pregătește de alegerile parlamentare anticipate de duminică. Publicațiile europene analizează contextul în care acestea urmează să aibă loc.
Săptămâna trecută a fost una dintre cele mai întunecate pentru Europa de la căderea Cortinei de Fier, titrează The Economist. Potrivit ziarului britanic, Rusia se reabilitează, iar Ucraina este „vândută”, în timp ce Europa nu poate conta pe ajutorul SUA sub conducerea lui Donald Trump. Acesta din urmă vrea să-și îmbunătățească relațiile cu Putin, renunțând la politica de izolare a Rusiei, fără beneficii geopolitice clare pentru America, constată The Economist. Îngrijorările legate de posibilele retrageri ale trupelor americane din Europa au crescut, iar Europa ar putea rămâne vulnerabilă în fața unei posibile agresiuni rusești, semnalează publicația. Problema este că Trump ar putea cere „ceva în schimb” în cazul unui atac asupra Europei, iar în acest context, Europa trebuie să învețe să își recapete puterea și să se pregătească pentru confruntări, inclusiv cu SUA, scrie The Economist. Pe termen mediu, Europa trebuie să întărească apărarea și să folosească activitățile economice pentru a revitaliza creșterea și securitatea, în special prin mobilizarea resurselor proprii și folosirea activelor rusești înghețate, conchide publicația britanică.
Rusia a folosit prima rundă de negocieri cu SUA pentru a solicita retragerea trupelor NATO de pe flancul estic al Alianței, dezvăluie Financial Times. Potrivit publicației, delegația americană a respins cerința Moscovei, dar nu există garanții că Washingtonul nu va face în cele din urmă concesii în fața lui Putin. Rusia nu a reușit să convingă SUA să retragă trupele NATO, iar liderii Marii Britanii și Franței vor vizita Washingtonul pentru a-l convinge pe Trump să nu accepte cererea Kremlinului, mai scrie Financial Times. Totuși, concesiile făcute de administrația Trump, cum ar fi excluderea posibilității aderării Ucrainei la NATO și promisiunea normalizării relațiilor cu Rusia, au stârnit îngrijorări în rândul statelor est-europene din Alianță, notează publicația. În opinia analiștilor intervievați de Financial Times, acest moment reprezintă un punct de cotitură în securitatea europeană și ar putea aduce riscuri pentru stabilitatea regiunii.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a luat apărarea omologului său ucrainean Vladimir Zelenski, respingând acuzațiile scandaloase ale lui Donald Trump care-l numise pe liderul de la Kiev „dictator”, scrie AFP. Macron a subliniat citat de aceeași agenție de presă că Zelenski este un președinte legitim, ales în cadrul unor alegeri libere și democratice, spre deosebire de președintele rus Vladimir Putin, care manipulează alegerile și își ucide opozanții. Președintele francez a adăugat că în Ucraina nu se pot organiza alegeri din cauza stării, scrie AFP, amintind că Donald Trump l-a criticat pe Zelenski, afirmând că acesta nu organizează alegeri din cauza popularității sale scăzute – acuzații respinse de președintele ucrainean care le-a numit rodul propagandei și dezinformării rusești.
SUA se opune să numească Rusia „agresor” în Declarația G7 privind invazia, titrează The New York Times. Opoziția americană față de proiectul unei declarații a Grupului 7, care marchează cea de a treia aniversare a atacului Rusiei asupra Ucrainei, vine după ce președintele Trump a acuzat Kievul pentru începutul războiului, precizează publicația americană. Potrivit unui înalt oficial dintr-o țară din Grupul celor 7, Canada a distribuit primul proiect al declarației celorlalte șase țări membre. Versiunea respectivă, a spus oficialul, a folosit un limbaj care a păstrat tonul pro-Ucrainean adoptat de grupul de aliați după invadarea pe scară largă a țării în februarie 2022.
Autoritățile de la Washington și Kiev discută o versiune „îmbunătățită” a unui acord privind exploatarea resurselor minerale ucrainene, transmite Axios. Potrivit unor diplomați intervievați de publicația americană, administrația Trump a oferit Ucrainei un document revizuit, care include modificări ce răspund preocupărilor președintelui Zelenski. Printre cele mai importante modificări ale prevederilor documentului se numără eliminarea clauzei potrivit căreia tranzacția ar fi supusă jurisdicției unei instanțe din New York. The Telegraph a remarcat anterior că această dispoziție ar fi însemnat efectiv "colonizarea economică" a Ucrainei pentru o perioadă nedeterminată de timp, ceea ce ar fi fost mai dezavantajos chiar și decât despăgubirile impuse Germaniei și Japoniei după înfrângerea lor în cel de-al doilea război mondial. Relațiile dintre SUA și Ucraina s-au tensionat din cauza acestui acord, iar Zelenski a refuzat să-l semneze deoarece proiectul de document nu prevedea ajutor militar american și granții de securitate în schimbul minereurilor ucrainene, subliniază publicația.
Germania se pregătește de alegerile parlamentare anticipate de duminică 23 februarie, iar presa de la Berlin scrie că în ajunul scrutinului, Uniunea CDU/CSU conduce în sondaje, urmată de SPD, Verzi și FDP. Frankfurter Allgemeine Zeitung notează că principalele probleme abordate în campania electorală sunt migrația și economia, iar 20% dintre alegători nu au decis deocamdată cu cine vor vota. CDU/CSU ar putea câștiga alegerile, dar liderul lor Friedrich Merz e mai puțin popular printre tinerii și locuitorii orașelor, în timp ce actualul cancelar social-democrat Olaf Scholz este preferat de aceștia, subliniază publicația. Sondajele arată că SPD și Verzii sunt cu mult în urma CDU, iar AfD de extrema dreaptă ar putea obține un rezultat semnificativ, plasându-se pe locul doi. În ciuda instabilității politice, SPD și Verzii nu par a avea suficiente voturi pentru a forma un guvern majoritar, scrie Frankfurter Allgemeine. Publicația amintește că alegerile anticipate din Germania au loc după căderea coaliției de guvernare în toamna anului din cauza neînțelegerilor pe teme economice dintre social-democrați, verzi și democrații liberi.
