Revista presei internaționale // Primul test major pentru noua relație dintre SUA și Rusia
Presa internațională descrie modul în care Statele Unite s-au solidarizat cu Rusia, votând împotriva condamnării invaziei ruse din Ucraina. Mai multe publicații scriu despre felul în care decurg discuțiile pentru încetarea focului în Ucraina și oferirea garanțiilor de securitate din partea țărilor aliate.
SUA și Rusia au votat la ONU împotriva condamnării invaziei din Ucraina, titrează Reuters. În acest fel, sub administrația lui Donald Trump, SUA s-au solidarizat pentru prima dată cu Rusia, respingând o rezoluție susținută de europeni și Kiev, remarcă agenția de presă. Rezoluția europeană care condamnă războiul a fost adoptată de Adunarea Generală a ONU, în timp ce în Consiliul de Securitate ONU a trecut un text american în care se cere doar încetarea rapidă a conflictului, subliniază Reuters. În urma negocierilor, SUA și Rusia au votat pentru rezoluția americană, în timp ce alte 18 state, inclusiv China, s-au abținut. SUA au presat alte țări să susțină proiectul de rezoluție în care nu e recunoscută „agresiunea” Rusiei.
Rusia este pregătită să negocieze cu Statele Unite despre o reducere cu 50% a cheltuielilor militare, așa cum a propus președintele american Donald Trump, transmite The Moscow Times. Publicația face referire la afirmațiile lui Putin făcute într-un interviu pentru televiziunea rusă de stat. Trump a declarat în februarie că, după încheierea conflictelor din Ucraina și Gaza, intenționează să discute cu Rusia și China despre reducerea cheltuielilor de apărare, amintește The Moscow Times.
Primul test major pentru noua relație dintre Statele Unite și Rusia ar putea fi refuzul conducătorului de la Kremlin, Putin, de a se angaja la o încetare a focului în Ucraina. După cum scrie Bloomberg, Kremlinul nu a arătat nicio intenție de a ceda sau de a reduce ostilitățile, în timp ce Washingtonul a refuzat deja să numească Rusia agresor și a mai spus că este nerealist ca Ucraina să adere la NATO și să returneze teritoriile ocupate de ruși. Interlocutorii ruși au declarat publicației că Moscova este precaută în ceea ce privește încălzirea relațiilor dintre Trump și Putin, deoarece nu înțelege pe deplin strategia Casei Albe și este precaută de capcane. Iar mesajul lui Trump în care îl numește dictator pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski a uimit oficialii de la Kremlin în general. Dezacordul constă în faptul că Trump dorește să asigure o încetare a focului înainte de Paște și susține, de asemenea, trimiterea de forțe europene de menținere a păcii în Ucraina, în timp ce Moscova se opune desfășurării de trupe străine și, de asemenea, încearcă să limiteze forțele armate ucrainene.
Ucraina trebuie să fie pregătită pentru concesii teritoriale în cadrul unui acord de pace, a declarat citat de BBC, președintele SUA, Donald Trump. Serviciul britanic de presă precizează că Trump a făcut aceste declarații după ce l-a găzduit ieri la Casa Albă pe președintele francez Emmanuel Macron. Potrivit BBC, Donald Trump și-a exprimat convingerea că războiul din Ucraina ar putea să se încheie „în câteva săptămâni” dacă ambele părți vor demonstra flexibilitate diplomatică. Trump a menționat că-l așteaptă la Washington în următoarele zile pe președintele ucrainean pentru a semna un acord de cooperare în domeniul metalelor rare, mai scrie BBC.
The Economist scrie la rândul său că la începutul negocierilor pentru un acord referitor la resursele minerale, Washingtonul a propus Ucrainei trei opțiuni de înțelegere: una „rea”, alta mai mult sau mai puțin acceptabilă și încă una „catastrofală”. Publicația amintește că ideea acestui acord a apărut în Ucraina în septembrie 2024, când președintele Zelenski a propus drepturi pentru SUA asupra resurselor naturale în schimbul sprijinului militar și al integrării în NATO. Totuși, președintele Trump a schimbat acest plan, cerând resursele Ucrainei ca despăgubire pentru ajutorul deja oferit, notează The Economist. Ultima variantă a fost considerată „catastrofală” de către oficialii ucraineni, deoarece prevedea cedarea a 50% din veniturile Ucrainei obținute din resursele naturale. Deși discuțiile sunt în continuare în desfășurare, Ucraina a refuzat acordul, invocând că ajutorul oferit de SUA nu reprezintă o datorie și că negocierile sunt mai mult o formă de extorcare, conchide The Economist.
Potrivit Politico, președintele Franței, Emmanuel Macron, urma să-i prezinte la Washington lui Donald Trump un plan pentru desfășurarea a aproximativ 30.000 de soldați europeni pe teritoriul Ucrainei. Franța și Marea Britanie ar urma să joace rolul principal în această misiune, scrie publicația. Astfel, Parisul dorește să contrazică narațiunea despre slăbiciunea Europei și să demonstreze că statele din regiune au propria viziune asupra soluționării conflictului militar ruso-ucrainean, scrie Politico. Publicația adaugă că diplomații francezi sperau că Macron va reuși să-l convingă pe Trump inclusiv despre importanța păstrării legăturilor comerciale cu Europa și a necesității de a-i asigura securitatea în interesul SUA. Marea Britanie este pregătită să trimită trupe în Ucraina, alături de alte state europene, pentru a garanta securitatea țării după un eventual acord de încetare a focului, mai scrie Politico.
Germania, împreună cu Franța și Marea Britanie, face parte din „marea trilogie” europeană și trebuie să fie prezentă pe scena internațională. E mesajul liderului Uniunii Creștin Democrate și Creștin Sociale Friedrich Merz al cărui bloc a învins dumnică la alegerile parlamentare anticipate din Germania și ar urma să devină următorul cancelar, transmite DW. Potrivit postului german, Merz a subliniat că Berllinul sa va continua să sprijine Ucraina, dar rămâne rezervată în privința trimiterii de trupe în această țară, conchide DW.
Europa caută o modalitate de a se apăra împotriva amenințărilor Rusiei fără ajutorul lui Trump, titrează The New York Times. Liderii europeni încearcă să afle cum să umple un potențial gol în sprijinul Ucrainei și al securității continentale în general, în timp ce Casa Albă, condusă de președintele american Donald Trump, își reduce treptat prezența pe continent. Un proiect privind viitorul apărării europene urmează să fie propus de Comisia Europeană la jumătatea lunii martie. Publicația a subliniat că în prezent nu este clar dacă SUA vor reduce cheltuielile militare în Europa. Cu toate acestea, liderii europeni se pregătesc deja pentru un astfel de scenariu. Ei sunt îngrijorați de faptul că Statele Unite ar putea retrage mii de trupe din regiune, lucru propus anterior de șeful Pentagonului, Pete Hegseth.
