Revista presei // R. Moldova, azi, nu este gubernie rusească datorită Ucrainei, iar lumină, gaze naturale și căldură are grație României
Pe 24 februarie publicațiile naționale și-au focalizat atenția asupra celor 3 ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, estimând efectele războiului și asupra RM. Experții notează că parcursul de mai depare al RM va depinde în mare măsură de felul în care va fi încheiat războiul din țara vecină.
De la criza refugiaților la independență energetică și integrare europeană. E titlul unei analize publicate de Moldova 1. Cei trei ani de război au avut un impact semnificativ asupra RM, testând capacitatea autorităților de la Chișinău de a gestiona situații de criză, constată autorul articolului. Războiul a provocat nu doar o criză a refugiaților în Republica Moldova, ci și o criză energetică fără precedent. Dependența istorică a Republicii Moldova de gazele naturale importate din Rusia și energia electrică produsă în regiunea transnistreană la Centrala de la Cuciurgan a evidențiat vulnerabilitățile țării, notează postul public de televiziune. Totuși, pe lângă provocările aduse, războiul a creat și un context favorabil pentru accelerarea procesului de integrare europeană. Pe 3 martie 2022, Republica Moldova, alături de Ucraina și Georgia, au depus cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană, amintește Moldova 1.
Kievul a fost cel care a împiedicat, până în prezent, Rusia să ajungă în Republica Moldova, spune, în cadrul emisiunii „Maluri de Prut” de la Radio Chișinău, deputatul Oazu Nantoi, expert, născut în regiunea Cernăuți. Ucraina, în special după anexarea Crimeii, a devenit un partener de nădejde al Republicii Moldova și trebuie să apreciem sacrificiul poporului ucrainean; să înțelegem că susținerea Ucrainei din partea comunității europene, din partea comunității democratice de pe glob, este vitală și importantă și pentru RM”, a mai spus Oazu Nantoi, la Radio Chișinău. În contextul celor trei ani de război, cu atacuri masive din partea armatei ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, cetățenii Republicii Moldova trebuie să conștientizeze și importanța sprijinului și susținerii oferite de România, menționează Oazu Nantoi.
În contextul împlinirii a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Ziarul de Gardă publică un articol în care experții WatchDog.MD, Artur Leșcu și Pavel Horea, au analizat pierderile forțelor ruse, situația actuală de pe front și efectele războiului. Cei doi experți au oferit o perspectivă suplimentară asupra situației geopolitice și economice din Rusia și Ucraina. „Rusia nu se va opri și va continua să amenințe Europa”, susține Artur Leșcu. Pavel Horea constată că: „Rusia bate pasul pe loc în Ucraina de mai bine de un an și jumătate”.
Pe termen scurt, prelungirea războiului din Ucraina și intensificarea atacurilor cu drone va prezenta riscuri în continuare pentu Republica Moldova, consideră expertul în securitate Pavel Horea, citat de Radio Chișinău. „Unul dintre principalele riscuri de securitate sunt dronele și alte ținte aeriene ce survolează sau cad pe teritoriul Republicii Moldova, care pot cauza pagube materiale, chiar și pagube umane. Guvernul trebuie să lucreze cu oamenii pentru a-i informa cum să acționeze în cazul în care se declanșează sau există acest pericol. Al doilea risc ar fi furnizarea de energie electrică și gaze naturale. Există regiunea transnistreană care ar putea fi destabilizată sub o formă sau alta, în cazul în care conflictul ar lua o turnură nefavorabilă pentru Republica Moldova”, a spus Pavel Horea într-o intervenție pentru Radio Chișinău.
RFI descrie istoria a doi jurnaliști din RM, care reflectă războiul din Ucraina din prima zi a invaziei la scară largă. Jurnaliștii moldoveni Viorica Tătaru și Andrei Captarenco se află acum în regiunea Donețk, unde, spun ei, războiul se simte mai aprig decât în restul țării. ”Noi nici o clipă nu credeam cândva în viață vom fi martorii unui război adevărat. Continuăm să adunăm mărturii, istorii, cadre.” Jurnaliștii de la Chișinău susțin că, de fapt, unul dintre motivele prezenței lor acum în Ucraina este combaterea propagandei și lupta cu falsurile din prima sursă. ”Întotdeauna am fost interesați să aflăm de la oamenii prinși în război cum ei percep falsurile și manipulările pe care le lansează propaganda. Am fost prezenți practic în toate localitățile, în toate orașele lovite de acest război și ne-am făcut concluziile. Pentru armata rusă nu există limite în a distruge, în a face, a produce suferință și a produce asemenea dezastre pe care le vedeți. Cineva ne-a spus odată că fiecare dintre noi are dreptate, dar există un singur adevăr și noi am decis iată, din ziua 24 februarie 2022 să fim de partea acestui adevăr și să-l aducem prin intermediul materialelor noastre, sute de materiale, reportaje, relatări, dar și un film documentar ”Drumul războiului Irpin”, un film despre rezistența poporului ucrainean și despre renașterea lui din cenușă, povestesc jurnaliștii independenți din R.Moldova, citați de RFI.
Presa națională semnalează că Războiul din Ucraina a avut impact și asupra stării de lucruri în stânga Nistrului, după ce Federația rusă a întrerupt livrarea gazului natural, iar autoproclamatele autorități locale, au refuzat oferta de sprijin din partea Chișinăului și UE. Agora transmite că de la 1 martie în regiunea transnistreană vor intra în vigoare noi tarife, serviciile comunale devenind mai scumpe cu peste 100%. Vremuri grele pentru regimul de la Tiraspol, titrează și portalul zonadesecuritate. Sheriff închide afaceri, Uzina de Ciment nu mai funcționează, iar Uzina Metalurgică rămâne fără metal, rezumă publicația.
Războiul din Ucraina: coșmarul de lângă noi, titrează Deutsche Welle. Autorul articolului, Vitalie Ciobanu, descrie modul în care RM a trecut prin acești ani, întrebându-se ce ne așteaptă mai departe? Libertate, dezvoltare, integrare europeană sau recădere în sfera de dominație a Moscovei, mai ales că alegerile parlamentare din toamnă nu promit neapărat continuitate democratică. Încheiem acești trei ani cu speranța că războiul se va sfârși în 2025, însă odată cu schimbările de politică externă și de viziune ale noii administrații americane, întrebarea nu e când, ci cum și în ce condiții? Și unde va fi Republica Moldova: va sta, fie și într-un colț mai îndepărtat, la masa negocierilor, sau se va regăsi în „meniu”, ca a câta oară în istoria ultimilor 200 de ani? – se întreabă Vitalie Ciobanu.
Într-un alt articol publicat de DW, Vitalie Călugăreanu aduce în prim plan rezultatul alegerilor din Germania, citând-o în context pe președinta Maia Sandu, potrivit căreia, „leadership-ul Germaniei este esențial pentru forța Europei. Proiectul de țară al Moldovei este aderarea la UE până în 2030. Este singura șansă a Republicii Moldova de a-și asigura pacea și prosperitatea în condițiile ambițiilor expansioniste ale Rusiei”, spunea cu puțin timp în urmă Maia Sandu. Dacă cedează Ucraina, Moldova este următoarea țintă a Rusiei. Partidul învingător la alegerile de duminică din Germania - are o istorie de cooperare lungă în ceea ce privește integrarea europeană a Republicii Moldova, asistența financiară pe care a primit-o în ultimii zece ani R. Moldova fiind puternic promovată de acest partid, subliniază DW.
