Revista presei // 33 de ani de la războiul de pe Nistru; Ar putea contextul geopolitic actual să permită rezolvarea conflictului transnistrean?
Pe primele pagini ale publicațiilor naționale găsim articole dedicate implinirii a 33 de ani de la izbucnirea războiului de pe Nistru. Amintiri, constatări dureroase și perspective de soluționare a unui război înghețat, aflăm din revista presei.
Evenimentele de duminică, 2 martie, precum Marșul Memoriei și Recunoștinței, sunt un mod de a onora și de a păstra vie amintirea celor care au căzut pe câmpul de luptă, notează TVR Moldova. Pentru mulți moldoveni, această zi este și un moment de reflecție asupra prețului plătit pentru independență, dar și asupra fragilității acestei independențe într-un context geopolitic complex, constată autorul articolului. TVR Moldova îl citează pe premierul Dorin Recean, potrivit căruia, Rusia, care a declanșat războiul din 1992, încearcă iar să ne dezbine. R. Moldova este un stat suveran, iar trupele rusești trebuie să plece de pe teritoriul nostru”, a subliniat primul ministru, în cadrul ceremoniei de comemorare a celor care și-au pierdut viața în războiul de acum 33 de ani.
După 33 de ani de la războiul de pe Nistru, rănile așa și nu s-au prins, scrie Moldova 1, publicând un interviu cu Alexandru Cerbu, fost medic șef al stației de urgență Tighina. A fost în mijlocul acțiunilor militare și a rămas pentru totdeauna cu sufletul rănit de amintirile de atunci, la fel ca zidurile bisericii din Pohrebea, ciuruite de gloanțele inamicului, constată autorul. Alexandru Cerbu povestește că în ajunul lunii martie 1992, a decis să-și evacueze familia. Fostul medic șef povestește că situația era tensionată: a zburat un biplan deasupra Tighinei și a aruncat foi volante cu ultimatum.
Iar portalul Agora publică „Cronica unui război impus”. Atunci când pe un mal al Nistrului R. Moldova își consolida independența, desprinzându-se de imperiul sovietic, pe celălalt mal, separatismul prindea rădăcini, fiind susținut politic și militar de Moscova, constată autorul articolului. Deși mică și săracă în resurse, Basarabia a fost mereu de interes pentru Rusia, fiind anexată în 1812 și colonizată. După unirea cu România în 1918, Moscova a creat Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească ca instrument pentru revendicarea regiunii, amintește Agora.
Ar putea contextul geopolitic actual să permită rezolvarea conflictului transnistrean? – se întreabă Ziarul de Gardă. „În primul rând, cred că trebuie să avem voința politică, nu doar declarată, dar și în acțiune”, subliniază președintele Asociației Veteranilor și Rezerviștilor din R. Moldova Vitalie Marinuța. „Doi, trebuie să facem tot posibilul ca, alături de întrebarea de bază, adică pacea în Ucraina, să fie la masa de discuții și soluționarea problemei transnistrene. Deci, să avem un dialog mult mai profesional cu cancelariile de bază din Uniunea Europeană și cu administrația Trump”, subliniază Vitalie Marinuța, fost ministru al apărării.
În opinia doctorului în istorie, Ștefan Bejan, războiul din Ucraina a deschis noi oportunități legate de rezolvarea diferendului transnistrean. Cert este că rezolvarea acestui conflict nu depinde în totalitate de R. Moldova, dar și de negocierile care vor avea loc la nivel foarte înalt, UE, Ucraina, Rusia și SUA, subiniază expertul. Potrivit lu Ștefan Bejan, este foarte important în care coș de cedări va intra R. Moldova și dacă în urma negocierilor și viitoarelor garanții de pace oferite Ucrainei, se va pune problema ca armata rusă să părăsească regiunea transnistreană. Or, noi nu putem să vorbim despre niște garanții de pace pentru Ucraina din moment ce în regiunea transnistreană staționează 1500 de soldați ai Federației Ruse, observă istoricul, citat de ZdG.
Newsmaker face trimitere la declarații făcute în context de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, cei doi lideri reiterând că pledează pentru o pace durabilă și justă în Ucraina. O încetare a focului în Ucraina, care se confruntă de peste trei ani cu invazia rusă, ar putea putea fi doar o perioadă de liniște temporară, în care Federația Rusă se va reînarma și, ulterior, va relua agresiunea militară, vizând chiar și alte state. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 1 martie, la Chișinău, notează Newsmaker. Tot Newsmaker îl citează pe președintele Franței, Emmanuel Macron, care a semnalat presei franceze că dacă președintele rus Vladimir Putin, care a invadat Ucraina în 2022, nu va fi oprit, „va merge sigur în Republica Moldova și poate mai departe, în România”.
Mai multe publicații transmit între timp că de luni, în RM începe Postul Paștelui, și tot din 3 martie, elevii intră în vacanța de primăvară. În acest sens, TV 8 publică o serie de recomandări privind siguranța copiilor. Astfel, părinții și maturii care au în grijă minori sunt îndemnați să îi supravegheze în permanență și să le explice regulile de securitate personală. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, citat de TV 8, atrage totodată atenția că un pericol grav îl reprezintă râurile și bazinele acvatice, deoarece temperaturile oscilante formează un pod de gheață instabil, care poate duce la prăbușirea în apă.
Iar Ziarul Național transmite că primăvara își intră în drepturi după ninsoarea din 1-2 martie. Temperaturile vor crește peste media lunii martie, și chiar de săptămâna aceasta, vom avea valori de până la 20 de grade, specifice lunii aprilie.
