Revista presei // Suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina crește riscurile și pentru R. Moldova; „O să însemne mai multe drone care pică pe teritoriul țării”
Publicațiile naționale își focalizează atenția asupra efectelor suspendării ajutorului militar pentru Ucraina asupra R.Moldova. Tot din presă aflăm noi detalii în dosarul finanțării fostului partid „Șor” de către un grup criminal organizat. Ce acțiuni a întreprins Ministerul Culturii la o zi după ce clădirea fostului cinematograf Gaudeamus a fost demolată complet, aflăm din revista presei.
Suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina crește riscurile și pentru Republica Moldova, notează postul public de televiziune. Expertul Anatol Țăranu a declarat într-un interviu acordat Moldova 1 că decizia președintelui american Donald Trump de a opri livrările de ajutor militar Kievului ar putea complica semnificativ situația de pe front, chiar dacă, în acest moment, Ucraina mai dispune de anumite rezerve de armament. Potrivit lui Anatol Țăranu, în aceste condiții, riscul avansării armatei ruse pe mai multe direcții, inclusiv spre regiunile Nikolaev și Odesa, crește considerabil. „Nu o dată generalii ruși vorbeau despre susținerea operațiunilor militare în regiunea transnistreană, iar asta înseamnă și peste Republica Moldova.”
Dacă suspendarea ajutorului american pentru Kiev va fi de scurtă durată, impactul asupra Republicii Moldova va fi minim, susține analistul politic Nicolae Negru, citat de Moldova 1. Totuși, în cazul unei pauze lungi, capacitatea de rezistență a Ucrainei ar putea fi serios afectată, ceea ce ar amplifica riscurile și pentru țara noastră, subliniază comentatorul.
Expertul Mihai Isac susține că, pe termen scurt, suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina este „mai mult un semnal politic”. Totuși, dacă această situație va persista, efectele asupra frontului vor deveni vizibile. Pentru Republica Moldova, consecințele ar putea fi serioase, avertizează Isac. „Este un semnal periculos, este un îndemn pentru autoritățile de la Chișinău să caute noi modalități de ancorare într-o arhitectură de securitate europeană. În plan militar, pentru Republica Moldova, o să însemne mai multe drone care pică pe teritoriul Republicii Moldova, întrucât Ucraina își va conserva forțele și nu va apăra decât o serie de ținte considerate strategice”.
Iar portalul Deschide.md îl citează pe președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a declarat că „Pacea în Ucraina, o pace justă, care să elimine riscul unei agresiuni în viitor, este în interesul național al Republicii Moldova și în interesul cetățenilor”.
Portalul stopfals.md analizează declarația liderului PSRM, Igor Dodon, care afirmă că Uniunea Europeană se transformă în bloc militar. Igor Dodon susține că UE „riscă să devină o construcție belicoasă, care se militarizează intens, impune cenzura, promovează continuarea războiului și servește intereselor de origine globalistă și sorosistă”, făcând trimitere la anunțul de ultimă oră al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind planul ReArm Europe. Afirmațiile sunt false, semnalează autorul articolului. În realitate, planul se referă la consolidarea apărării UE prin mobilizarea a aproape 800 de miliarde de euro, iar anunțul vine în contextul apariției informației că președintele SUA, Donald Trump, ar fi suspendat asistența militară oferită Ucrainei, țară care se confruntă cu o agresiune militară la scară largă din partea Rusiei, explică StopFals. Blocul comunitar nu a îndemnat vreodată la continuarea războiului, ci și-a declarat întotdeauna sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în hotarele recunoscute internațional, precizează experții proiectului Stopfals.
Atacurile lui Georgescu la adresa Maiei Sandu, inspirate din dezinformările lui Dodon și Țîrdea, titrează TVR Moldova. Candidatul pro-rus la alegerile prezidențiale din România, Călin Georgescu, reia narațiunile false pro-Kremlin despre pretinsa dependență a Maiei Sandu față de miliardarul filantrop George Soros, notează postul de televiziune. „Legăturile ei foarte apropiate cu băiatul lui Soros, cu Alex Soros, sunt foarte bine cunoscute, ca și tot ce înseamnă elitele de la vârful Bruxelles-ului. Și noi știm că această rețea sorosistă este împotriva moralității, împotriva creștinismului existent solid în popoarele noastre, împotriva creștinismului în general”, a spus Georgescu într-un interviu acordat Nataliei Morari, concubina oligarhului fugar Veaceslav Platon. Narațiunea falsă că Maia Sandu ar fi sub controlul miliardarului George Soros a apărut în contextul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din 15 noiembrie 2020. Atunci, Maia Sandu, candidată pro-occidentală, l-a învins pe fostul președinte pro-rus, Igor Dodon, candidatul susținut de Moscova,amintește TVR Moldova.
„Narativele lui Călin Georgescu, în interviul dat Nataliei Morari sunt sută la sută rusești”, constată fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, citat de Vocea Basarabiei. „Călin Georgescu susține că Maia Sandu face jocurile lui Soroș. Nu știu cu cine este Maia Sandu prietenă, dar și această teorie este susținută de Federația Rusă la fiecare comunicare la adresa Republicii Moldova de aceiași Maria Zaharova și nu doar ea”. (…) Călin Georgescu vorbește despre ”poporul moldovean” nu despre românii din Basarabia. Pentru ca așa zisul ”popor moldovenesc” diferit de poporul roman să existe sovieticii au deportat sute de mii de basarabeni, au ucis prin înfometare zeci de mii de români basarabeni, au ucis cu bestialitate toată elita interbelică a Basarabiei”, subliniază Anatol Șalaru, citat de Vocea Basarabiei.
Guțul, față-n față cu probele video privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, e titlul unui articol publicat de Ziarul de Gardă. Dosarul în care bașcana regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, este învinuită că ar fi acceptat finanțarea fostului partid „Șor” cu 42 de milioane de lei din partea unui grup criminal organizat se află încă la etapa examinării probelor acuzării, precizează autorul articolului. Pe 4 martie a continuat analiza probelor video realizate de un fost vice-președinte al unei organizații teritoriale din Bălți a fostului partid. Înregistrările vin în sprijinul declarațiilor făcute de acesta în instanță la data de 25 februarie 2025, potrivit cărora, pentru a finanța protestele din 2022, a transmis mijloace bănești în valoare de 8,5 milioane lei. Probele video prezentate în ședința de marți, arată că Marina Tauber, deputată aleasă pe listele partidului „Șor”, declarat neconstituțional, organiza ședințe online în care dădea indicații persoanelor responsabile de a aduce oamenii la protestele din 2022. Tauber menționa că, dacă nu vor sta până la sfârșit, nu vor primi banii, notează ZdG.
Ministerul Culturii a solicitat suspendarea autorizației de construcție a complexului cu 15 etaje, în locul Cinematografului Gaudeamus, o cerere prealabilă în acest sens fiind înaintată primarului capitalei, Ion Ceban, transmite Agora. Reprezentanții MC au precizat că, dacă nu vor primi un răspuns, vor anula personal autorizația. Cererea de suspendare a construcției complexului multifuncțional cu 15 etaje pe terenul fostului cinematograf Gaudeamus a fost înaintată la o zi după ce clădirea a fost demolată complet, amintește Agora. Portalul precizează că Primăria mun. Chișinău a emis actele permisive menționate în lipsa avizului eliberat de Ministerul Culturii, Cinematograful Gaudeamus fiind un obiectiv aflat în zona de protecție a monumentelor.
Între timp, mai multe publicații au în vizor decesul unui copil de 13 ani din comuna Bubuieci, presupusă victimă a bullying-ului. Ministerul Educației a spus marți că cercetează cazul, care a avut loc luna trecută, pentru a stabili dacă băiatul a fost supus „unor acte de bulliyng” în școală și a avertizat cu demiteri în conducerea școlii, în cazul în care suspiciunile părinților se confirmă, transmite Europa Liberă. Băiatul a decedat pe 25 februarie la Institutul Mamei și Copilului, unde a ajuns în stare gravă, în urma complicațiilor cauzate de o traumă la picior. Inițial, el a fost tratat la Spitalul Clinic Municipal de Copii „Valentin Ignatenco”. Familia copilului susține că acesta a fost victima bullying-ului și acuză administrația școlii că nu ar fi intervenit, iar instituțiile medicale unde a fost internat – de neglijență. Ofițerul de presă al Poliției din capitală, Cristina Talpă, a confirmat pentru agenția IPN depunerea unei plângeri, însă a precizat că nu poate divulga conținutul acesteia.
