Revista presei internaționale // Donald Trump a primit o „scrisoare importantă” de la președintele ucrainean Zelenski; Deputați sârbi, răniți în Parlament
Publicațiile internaționale reflectă evoluția războiului din Ucraina, comentând impactul opririi ajutorului american acordat Kievului și posibilitatea creșterii industriei de apărare europene. Din presă mai aflăm ultimele noutăți din politica internă a Serbiei, unde tensiunile din Parlament au dus la violențe, dar și despre sănătatea Papei Francisc, aflat într-o stare stabilă după internarea pentru o pneumonie dublă.
Donald Trump a anunțat în timpul unei adresări către Congresul american că a primit o „scrisoare importantă” de la președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în care acesta își exprimă disponibilitatea de a începe imediat negocierile pentru pace, transmite CBS News. Potrivit acestuia, mai devreme, Zelenski a mulțumit americanilor pentru sprijin și se arată dispus să semneze un acord privind accesul Statelor Unite la resursele naturale ucrainene în orice moment convenabil.
Publicația The Wall Street Journal scrie că președintele american Donald Trump a luat decizia de a suspenda ajutorul pentru Ucraina, după ce s-a înfuriat din cauza declarațiilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că războiul este departe de a se încheia. Trump a simțit nevoia să arate că este hotărât să forțeze Ucraina să participe la negocieri de pace, scrie publicația. Un oficial american citat de The Wall Street Journal a afirmat că Ucraina trebuie să demonstreze că este serioasă în privința negocierilor, dar nu-i clar dacă semnarea unui acord privind resursele naturale ar fi suficient pentru a relua livrările de armamente.
După oprirea ajutorului din partea SUA, Ucraina ar putea rămâne fără rezerve de obuze de artilerie până în lunile mai sau iunie, transmite CNN cu referire la estimările făcute de unii oficiali de la Kiev. Potrivit acestora, rachetele pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, care pot doborî rachete balistice, se pot epuiza chiar mai devreme. Sursele diplomatice citate de CNN consideră că armata ucraineană va reuși să se adapteze la noile condiții de luptă, însă, până atunci, ar putea pierde oameni și teritorii. După anunțul privind oprirea sprijinului american pentru Ucraina, acțiunile companiilor europene din sectorul industrial-militar au crescut cu până la 18%, observă BBC. Potrivit serviciului britanic de știri, acest lucru reflectă interesul sporit al acestor companii pentru a produce mai mult armament. Europa poate produce aceleași tipuri de armament ca și SUA, dar într-o cantitate mult mai mică, deocamdată, notează BBC, precizând că, dacă se va confrunta cu o lipsă acută de armament, precum obuze, mine, rachete anti-tanc, rachete pentru apărare aeriană și tehnică blindată.
Suspendarea ajutorului militar de către administrația președintelui american Donald Trump nu înseamnă că apărarea Ucrainei se va prăbuși rapid, însă reprezintă o lovitură semnificativă, care ar putea elimina unele dintre cele mai eficiente arme din arsenalul Ucrainei pe câmpul de luptă. E concluzia la care ajunge Associated Press în baza analizei făcute de mai mulți experți pe care i-a intervievat. Oprirea livrărilor de armament american e menit să amplifice presiunea asupra Kievului, determinându-l să accepte un posibil acord de pace, spun interlocutorii agenției de presă. Potrivit acestora, nu se știe exact ce arme au fost suspendate, dar unele echipamente aprobate anterior de administrația Biden sunt afectate de această măsură. De asemenea, nu este clar dacă această suspendare va influența contractele de armament deja în derulare. Experții subliniază că, în ciuda creșterii producției interne de armament și a utilizării dronelor, acest pas ar putea slăbi apărarea antiaeriană a Ucrainei și capacitatea acesteia de a lovi ținte rusești aflate departe de linia frontului.
La Kremlin există temerea că scandalul din Biroul Oval între Donald Trump și Volodimir Zelenski ar putea compromite o posibilă înțelegere amplă între Rusia și Statele Unite cu privire la încheierea războiului ruso-ucrainean, dezvăluie The Moscow Times. Potrivit unor oficiali și diplomați ruși intervievați de publicație, Moscova spera că, în urma negocierilor cu administrația Trump, va putea să-și asigure victoria în război și să subjuce Ucraina, dar și să rezolve mai multe probleme, inclusiv ridicarea sancțiunilor și obținerea de investiții și tehnologii. Acum, însă, orice acord cu Washingtonul este incert, remarcă interlocutorii publicației potrivit cărora, interesul principal al lui Trump față de Rusia este legat de soluționarea războiului din Ucraina, iar dacă acest punct nu mai este valabil, întreaga agendă se prăbușește. Pentru Trump este important să arate că poate rezolva probleme complicate, iar fără Ucraina, acest obiectiv își pierde sensul, recunosc diplomați ruși citați de The Moscow Times. „Rusia consideră că cerințele sale în cadrul negocierilor, care au început în februarie, sunt mult mai ambițioase decât interesele naturale ale Washingtonului. Kremlinul a primit cu surprindere decizia SUA de a suspenda ajutorul militar pentru Ucraina, considerând-o un pas spre pace. În această nouă situație, Vladimir Putin va încerca să convingă opinia publică globală că Zelenski este responsabil pentru continuarea războiului, în timp ce va intensifica presiunile pe front pentru a ocupa cât mai multe teritorii ucrainene”, mai spun diplomații intervievați de The Moscow Times.
Deficitul bugetar al Rusiei în 2025 ar putea depăși nivelurile planificate, a avertizat marți viceprim-ministrul Finanțelor, Vladimir Kolychev, citat de agenția rusă Interfax. Potrivit acestuia, „gaura” din buget ar putea fi mai mare decât se aștepta, cu până la 1% din PIB, adică aproximativ 2 trilioane de ruble. Creșterea deficitului este legată de prețurile scăzute ale petrolului, care nu corespund estimărilor guvernamentale, a explicat oficialul precizând că în bugetul rus este prevăzut un preț de 70 de dolari pentru un baril (159 de litri) de petrol, dar în prezent prețul este mai aproape de 60 de dolari. Bloomberg a scris mai devreme că prețul petrolului rusesc a scăzut până la 55 de dolari pentru un baril (față de 70 de dolari la cât a scăzut un baril de petrol Brent) după ce țările OPEC+ au convenit luni, 3 martie, să înceapă creșterea livrărilor de petrol pe piața mondială, amânate de trei ori din septembrie anul trecut.
Potrivit agenției americane de presă, un baril de petrol rusesc Urals e mai mic acum cu aproximativ 5 dolari. Bloomberg notează că alt factor care a dus la scăderea prețurilor petrolului e războiul comercial declanșat de Donald Trump împotriva partenerilor săi tradiționali, Canada și Mexicul, dar și împotriva Chinei, cărora le-a impus taxe vamale la produsele pe care le exportă în SUA. Începând din aprilie, țările producătoare vor începe să reducă restricțiile de extracție a petrolului, iar producția lunară va crește treptat până în 2026, scrie Bloomberg. Conform prognozei Agenției Internaționale a Energiei, la care face trimitere agenția americană de presă, surplusul de petrol pe piața mondială va ajunge în acest an la 450.000 de barili pe zi. Prețul petrolului Brent a scăzut marți cu 2,4%, ajungând la 69,9 USD pe baril, fiind cel mai scăzut nivel din ultimele șase luni, precizează Bloomberg.
Autoritățile germane iau în considerare măsuri pentru a împiedica lansarea gazoductului „Nord Stream 2” în contextul unor negocieri secrete între SUA și Rusia cu privire la soarta proiectului, au declarat surse din guvernul german pentru Bild. Se zvonește de mult timp despre o înțelegere pentru livrările de gaz rusesc în Europa prin acest gazoduct, iar Berlinul consideră posibilă o astfel de înțelegere între Washington și Moscova, spun sursele intervievate de tabloidul german precizând că acesta e motivul pentru care, guvernul german caută modalități de a bloca „Nord Stream 2”. Anterior, Financial Times a scris că fostul director executiv al Nord Stream 2 AG, Matthias Warnig, încearcă să repornească proiectul cu ajutorul investitorilor americani. Potrivit publicației britanice, acesta ar căuta contact cu echipa președintelui Donald Trump pentru a include „Nord Stream 2” într-un viitor acord de pace privind Ucraina.
Mai mulți deputați au fost răniți marți în Parlamentul Serbiei în timpul unei altercații între membri ai Partidului Progresist Sârb (SNS, de guvernământ) și ai opoziției, fiind aruncate fumigene, ouă și sticle cu apă, a relatat presa locală, conform EFE. Președinta parlamentului, Ana Brnabic, a dat vina pe opoziție pentru ceea ce s-a întâmplat, pe care a descris-o drept o „bandă teroristă”. Parlamentul unicameral al Serbiei s-a reunit marți pentru a confirma, printre altele, demisia actualului guvern, condus de prim-ministrul interimar și șeful SNS, Milos Vucevic, care își anunțase demisia la sfârșitul lunii ianuarie. Opoziția sârbească cere formarea unui guvern de tranziție, care ar trebui să pregătească noi alegeri „corecte și democratice”, în urma acuzațiilor repetate de fraudă electorală împotriva SNS al lui Vucic în ultimii ani. Vucevic a demisionat după luni de proteste ale zeci de mii de persoane, conduse de studenți, care au cerut un stat de drept funcțional în Serbia. Protestele au fost declanșate de prăbușirea acoperișului gării Novi Sad, la nord de Belgrad, la 1 noiembrie, când 15 persoane au murit.
Starea de sănătate a Papei Francisc, în vârstă de 88 de ani, internat pentru dublă pneumonie, este „stabilă” și nu a fost înregistrată nicio nouă criză respiratorie, a anunțat Vaticanul marți seara, relatează AFP. Totuși, noaptea continuă să doarmă cu o mască de oxigen, a adăugat Vaticanul, citat de agenția de presă. Suveranul Pontif este internat la Spitalul Gemelli din Roma începând din 14 februarie, dată de la care nu a mai avut nicio apariție publică, amintește AFP.
