Revista presei internaționale // Războiul ruso-ucrainean s-a transformat într-un „conflict global”
Presa internațională își focalizează atenția asupra evoluției războiului din Ucraina, unde atacurile rusești continuă să afecteze infrastructura civilă, în ciuda eforturilor internaționale de a negocia un acord de pace. Detalii despre atacul devastator asupra orașului natal al președintelui Zelenski, situația privind ajutorul militar acordat Ucrainei de Statele Unite, dar și despre tensiunile diplomatice dintre România și Rusia, aflăm din revista presei.
Kyiv Independent relatează că pe fondul eforturilor administrației de la Washington de a așeza Kievul și Moscova la masa tratativelor de pace, armata rusă continuă să atace infrastrutura civilă a Ucrainei. Publicația informează că aseară Rusia a lansat un atac cu rachete asupra orașului de baștină al președintelui ucrainean, Krivoi Rog. O rachetă a lovit un hotel de 5 etaje, provocând un incendiu puternic, scrie Kyiv Independent. Conform celor mai recente rapoarte ale autorităților ucrainene la care face referire publicația, cel puțin 2 persoane au murit și 29 au fost rănite, majoritatea acestora fiind internate cu răni grave la spital. În urma atacului, au fost salvate 18 persoane, dar există posibilitatea ca altele să fi rămas sub dărâmături, scrie Kyiv Independent.
CNN notează că atacul aerian asupra orașului Krivoi Rog a avut loc tocmai într-o perioadă în care Ucraina și-a pierdut capacitatea de a-și reface arsenalul de rachete pentru sistemele americane de apărare antiaeriană Patriot după ce liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a cerut pe 3 martie suspendarea ajutorului militar american. Ucraina mai are rezerve de rachete antiaeriene Patriot doar pentru câteva săptămâni, a declarat un oficial ucrainean pentru CNN. Postul american de televiziune amintește că prim-ministrul țării, Denis Șmigal, a declarat anterior că doar Patriot este capabil să asigure apărarea împotriva rachetelor balistice rusești. Militari ucraineni citați de CNN confirmă că sistemele Patriot sunt indispensabile pentru protejarea orașelor împotriva atacurilor cu rachete rusești.
Avioanele care transportau arme americane și se aflau în drum spre Ucraina au primit ordin să se întoarcă în Statele Unite în urma deciziei lui Donald Trump de a suspenda ajutorul militar acordat Kievului. Această informație a fost furnizată de un purtător de cuvânt al Pentagonului pentru NBC News. În plus, Ucraina nu mai primește date pentru ghidarea sistemelor de lansare multiplă a rachetelor HIMARS, informează reporterul The Economist, Oliver Carroll. SUA au întrerupt și linia de comunicație principală pentru alerte privind atacurile aeriene, iar armata ucraineană a pierdut informațiile în timp real pentru lovituri aeriene la distanță lungă, scrie publicația. Din această cauză, Forțele Armate ale Ucrainei nu mai pot acționa preventiv și urmări mișcările trupelor și artileriei rusești. Experții intervievați de BBC susțin că înlocuirea acestor informații de spionaj va fi dificilă, întrucât Statele Unite depășesc Europa atât în ceea ce privește monitorizarea prin satelit, cât și în alte modalități de colectare a datelor, conform BBC.
AFP scrie că într-o adresare către națiune, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Rusia reprezintă o amenințare pentru Franța și Europa, menționând că războiul ruso-ucrainean s-a transformat într-un „conflict global”. Macron a subliniat citat de agenția franceză de presă că Rusia continuă să se înarmeze și intenționează să recruteze încă 300.000 de soldați și să producă 3.000 de tancuri până în 2030. Potrivit AFP, Macron a avertizat că Europa trebuie să fie pregătită să se apere și a subliniat că nu poate exista garanția unui viitor sigur pe continentul european. În plus, Ammanuel Macron a propus o „dezbate strategică” privind apărarea Europei, subliniind că Franța va păstra controlul asupra forțelor sale nucleare, conchide AFP.
Consiliul European se va reuni joi la un summit extraordinar pentru a discuta sprijinul continuu pentru Ucraina și despre apărarea europeană, între invitați fiind președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, informează Reuters. Potrivit agenției de presă, liderii UE vor analiza modalitățile prin care pot sprijini Ucraina și principiile care trebuie respectate pentru o pace durabilă. Reuters amintește că în cadrul unui summit din 3 februarie, orgaizat la Londra, liderii europeni au convenit asupra "unui plan de încetare a războiului", din patru puncte. Primul prevede continuarea ajutorului militar pentru Ucraina și creșterea presiunii economice asupra Rusiei. Potrivit celui de-al doilea punct, orice pace durabilă trebuie să asigure suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Kievul trebuie să fie prezent la masa negocierilor. Următoarele două puncte se referă la acțiunile ce urmează a fi întreprinse după o eventuală încetare a focului, perioadă în care europenii vor încerca să prevină în viitor orice invazie rusă a Ucrainei și vor forma o "coaliție a celor dispuși" să o apere, relevă agenția Reuters.
Liderii europeni se trezesc cufundați într-o nouă eră ostilă, marcată de reducerea cooperării din partea Statelor Unite, o amenințare mai mare din partea Rusiei și o perspectivă din ce în ce mai incertă pentru Ucraina, constată The New York Times. Joi, liderii europeni se vor aduna la Bruxelles pentru a încerca să-și dea seama ce să facă în acest sens: cum să susțină Ucraina și să-și întărească propria apărare, evitând în același timp să-și înstrăineze aliații furtunosi de la Washington. Întâlnirea special convocată și mult așteptată va include șefi de stat sau de guvern din cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene și este cea mai recentă dintr-o serie de summit-uri aranjate rapid axate pe apărare, remarcă The New York Times.
Euronews informează că România i-a declarat persona non grata pe atașatul militar rus Viktor Makovski și adjunctul său, Evgheni Ignatiev, obligându-i să părăsească țara pentru încălcarea Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice. Ministerul rus de Externe al Rusiei a declarat că va răspunde corespunzător acestei decizii, considerând-o nejustificată și ostilă, notează postul pan-european de televiziune. Potrivit surselor Euronews, motivul expulzării a fost legătura celor doi ruși cu politicianul de extremă dreapta Călin Georgescu, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România în 2024, iar ulterior Curtea Constituțională a anulat rezultatele. Georgescu, cunoscut pentru sprijinul său față de Putin, a fost acuzat de activități subversive și răspândirea de informații false, precizează Euronews amintind că în ultimii trei ani, România a redus cu două treimi numărul diplomaților ruși, iar Moscova a răspuns în mod similar.
