CEDO își explică decizia de respingere definitivă a cererii lui Călin Georgescu
„Ce este această instanță și cum poate ea anula alegeri?” – se indigna Elon Musk pe platforma sa «X», după ce a aflat că CEDO a respins plângerea lui Călin Georgescu, care solicita reluarea turului II al alegerilor prezidențiale din România.
Dată fiind continuarea polemicii în cazul respingerii plângerii lui Călin Georgescu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a adus astăzi, vineri, 7 martie, următoarele completări pentru explicarea verdictului ce a constat în respingerea finală și fără drept de apel a plângerii candidatului român:
— Curtea Europeană nu a anulat alegerile prezidențiale din România, cum pretind printre alții Elon Musk și influencerul său de curte Mario Nawfal, ci Curtea Constituțională a României (CCR) este instanța care a anulat alegerile; CEDO doar a respins cererea lui Georgescu care se plângea că a fost tratat în mod injust.
— asta nu înseamnă câtuși de puțin că CEDO ar fi de acord sau nu cu decizia CCR de a anula turul doi; CEDO doar a constatat că autoritatea legislativă supremă în România este Parlamentul, nu Președintele; Convenția Europeană invocată de reclamant nu se aplică în acest caz.
— Articlolul 3 Protocol No. 1 al Convenției privitor la dreptul la alegeri libere se aplică așadar doar alegerilor parlamentare, nu și celor prezidențiale.
— în sfârșit, CEDO, instituție a Consiliului Europei, nu trebuie confundată cu Curtea Europeană de Justiție (CEJ), instituție a UE, care în decembrie a respins recursul lui Ilan Șor și al Marinei Tauber care cereau ridicarea măsurilor restrictive adoptate împotriva lor în UE. Curtea Europeană de Justiție (CEJ), tribunalul suprem al UE, care a confirmat atunci măsurile restrictive adoptate împotriva celor doi, a precizat că aceștia au fost implicați într-o „tentativă de destabilizare a Moldovei”.
În ciuda recursului introdus de aceștia, CEJ a UE a decis că ei s-au aflat în spatele organizării de proteste violente din Republica Moldova, care au făcut parte din acțiunile care s-au intensificat de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și care amenință să împiedice aderarea Moldovei la Uniune.
Astfel, în anul 2023, Ilan Șor, fostul lider al partidului politic ȘOR, și Marina Tauber, pe atunci vicepreședintă a aceluiași partid, au fost înscriși, apoi, în 2024, menținuți de Consiliul Uniunii Europene pe listele persoanelor și entităților vizate de măsuri restrictive, având în vedere situația din Moldova. Înscrierea lor pe «lista neagră» a UE era bazată în special pe rolul lor în organizarea de proteste antiguvernamentale violente, care căutau să submineze suveranitatea și independența Moldovei.
CEJ constata că, în 2022 și în 2023, partidul ȘOR, sub conducerea lui Șor și a lui Tauber, a organizat proteste și manifestații violente, în principal în Chișinău, cu ajutorul unor protestatari selectați, formați și plătiți de același partid.
„Mai mult”, constata Curtea, „protestele violente în cauză au fost organizate în interesul și cu concursul Rusiei, astfel încât ele se înscriu pe deplin în cadrul acțiunilor de destabilizare a guvernului din Republica Moldova”.
Cât despre CEDO, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (care ține de Consiliul Europei, iar nu de UE), Călin Georgescu, a cărui plângere a fost respinsă acolo, mințise în ianuarie când a plecat din România anunțând că merge la Strasbourg pentru a discuta cu „avocați internaționali și la CEDO, pentru a obține informații direct de la sursă” și pentru „a grăbi procedurile”. El nu avea ce căuta acolo ca persoană privată: CEDO nu acceptă decât plângeri scrise pe formulare speciale, semnate de mână și trimise prin poștă.
Site-ul CEDO precizează, cu litere groase și înnegrite, ca să nu scape nimănui, că: nu servește la nimic să veniți la Strasbourg în persoană pentru a vă prezenta verbal cazul (No purpose will be served by your coming to Strasbourg in person to state your case orally).
Amintim că, pe 2 ianuarie, Georgescu a atacat la CEDO decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale. Potrivit documentului, Călin Georgescu ceruse Curții Europene a Drepturilor Omului să oblige statul român să organizeze turul doi al prezidențialelor în care s-au calificat el și Elena Lasconi.
Curtea Constituțională a anulat în data de 6 decembrie 2024 alegerile prezidențiale din România, după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a desecretizat rapoartele instituțiilor de apărare și securitate națională care sugerau intervenția unui actor străin în alegeri.
Documente declasificate au sugerat sprijin extern pentru candidatul Călin Georgescu, iar Comisia Europeană a demarat o investigație privind rolul TikTok în influențarea scrutinului. CCR a decis atunci că procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat în integralitate, guvernul urmând să stabilească o nouă dată.
Primul tur al alegerilor din 24 noiembrie a fost câștigat de Călin Georgescu, un candidat independent mai puțin cunoscut, cu vederi anti-occidentale și ultranaționaliste, cu aproape 23% din voturi - o victorie numită de presa românească și internațională drept „șocantă”.
Pe locul al doilea se clasase cu puțin peste 19% din voturi Elena Lasconi, candidata formațiunii pro-vestice Uniunea Salvați România.
