Experții de la Geneva au prezentat un plan de încetare a focului în Ucraina
Pentru prima dată, Centrul de Politică de Securitate din Geneva a făcut public un document de 31 de pagini, care analizează în detaliu modalitățile de monitorizare și asigurare a încetării focului de-a lungul liniei frontului din Ucraina, ce se întinde pe o distanță de peste 1.200 de kilometri. Publicația The New York Times (NYT) a atras atenția asupra acestui document duminică, 9 martie, precizând că el a fost distribuit încă din februarie pe canale confidențiale, în cadrul unor întâlniri periodice de la Geneva, la care au participat experți americani, ruși și ucraineni în domeniul politicii externe, apropiați de guvernele lor, scrie DW.

Planul: zonă tampon de 1.200 km lungime și 10 km lățime
Documentul, finanțat de guvernul elvețian, reprezintă unul dintre cele mai detaliate modele pentru un armistițiu în războiul Rusia-Ucraina, trecând de la teorie la soluții concrete.
„Una dintre cele mai ample operațiuni de monitorizare a unui armistițiu din istorie va trebui implementată rapid, dar până acum nu a existat nicio planificare clară pentru cum ar putea arăta acest proces”, a explicat expertul în securitate europeană și unul dintre autorii documentului, Walter Kemp.
Planul prevede crearea unei zone-tampon de cel puțin 10 kilometri lățime pentru separarea celor două armate și patrularea acesteia de către 5.000 de civili și polițiști. De asemenea, ar fi necesari aproximativ 10.000 de militari străini pentru protejarea observatorilor internaționali, care ar monitoriza respectarea încetării focului și retragerea armamentului greu la distanțe convenite de zona-tampon.
Se presupune că această misiune va funcționa sub egida Organizației Națiunilor Unite (ONU).
Negocieri, prizonieri și coridoare umanitare
Documentul mai prevede că monitorizarea internațională ar trebui să fie însoțită de o comisie comună formată din reprezentanți ai forțelor ruse și ucrainene. Acest mecanism ar permite tragerea la răspundere a părților, dar și soluționarea unor probleme esențiale, precum: eliberarea prizonierilor, deminarea teritoriilor afectate și crearea unor coridoare umanitare prin zona-tampon.
„Va fi o provocare fără precedent de complexă”, a declarat Samuel Charap, analist specializat pe Rusia din cadrul RAND Corporation din Washington.
Unul dintre principalele obstacole este că lungimea teritoriului ocupat de Rusia în Ucraina este de cinci ori mai mare decât zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud. O altă problemă majoră este diversitatea și complexitatea armamentului folosit de ambele tabere.
Documentul a fost elaborat cu participarea experților din Ucraina, Rusia, SUA și UE
Potrivit directorului Centrului de Politică de Securitate din Geneva, Thomas Greminger, la redactarea documentului au contribuit experți internaționali și foști comandanți militari cu experiență în misiuni de menținere a păcii, însă toți au acționat anonim.
„A trebuit să fim extrem de discreți”, a explicat Greminger, precizând că a organizat „discuții confidențiale” între experți în politică externă din Ucraina, Rusia, SUA și Europa.
Participanții la aceste întâlniri nu au fost numiți oficiali guvernamentali, dar au fost informați în prealabil de către autoritățile statelor lor și ar fi trebuit să transmită concluziile discuțiilor în cadrul unor rapoarte interne.
Încă din 2022, aceste întâlniri au avut ca scop stabilirea unui canal de comunicare cu Moscova, iar documentul de 31 de pagini este rezultatul unor dezbateri anterioare privind posibile scenarii de încetare a focului și soluționare a conflictului.
Putin – cel mai mare obstacol pentru un acord de pace
Majoritatea experților sunt de acord că cea mai mare provocare pentru implementarea unui astfel de plan rămâne poziția președintelui rus Vladimir Putin.
„Oficialii ruși au promis aproape până în ultimul moment că Putin nu va invada Ucraina. Nicio misiune de monitorizare nu-l va putea opri dacă decide să reia ofensiva”, notează The New York Times.
În acest context, expertul în politica rusă la Institutul pentru Afaceri Internaționale și Securitate (SWP) din Berlin, Janis Kluge, avertizează asupra riscurilor de a spera într-o încetare a focului iminentă: „Este periculos să ne hrănim cu iluzii despre un armistițiu inevitabil. Nu cred că Rusia va accepta un acord în care Ucraina să rămână suverană, chiar și pe teritoriul pe care îl controlează în prezent”, a declarat Kluge.