Corespondență Dan Alexe // Efectele războiului din Ucraina: țările UE vecine cu Rusia se pregătesc să folosească arme interzise
Președintele francez Emmanuel Macron a repetat joi, 6 martie, la Bruxelles, că „Rusia constituie o amenințare existențială pe termen lung”. La reuniunea excepțională a liderilor UE care a avut loc în acea zi, mai multe țări care împart o graniță cu Rusia au anunțat că se îndreaptă spre retragerea din convențiile internaționale care interzic bombele cu dispersie și minele anti-personal, în timp ce încearcă frenetic să creeze cât mai multe măsuri de descurajare. Donald Tusk, premierul polonez, s-a declarat astfel în favoarea renunțării la Convenția de la Ottawa, tratatul din 1997 care interzice producerea, folosirea și depozitarea minelor antipersonal. El a sugerat, de asemenea, că Polonia ar putea ieși și din convenția de la Dublin, care se aplică munițiilor cu dispersie.
Tot așa, Lituania s-a retras deja din Convenția de la Dublin, pe 6 martie, anunțând că are în vedere o ieșire și din tratatul de la Ottawa, în timp ce Finlanda are în vedere măsuri similare.
În noiembrie 2024, Alexander Stubb, președintele Finlandei, a remarcat că Ucraina se bazează în mare măsură pe mine și drone pentru a respinge forțele ruse, pe fondul dezbaterii privind părăsirea convențiilor privind utilizarea minei și a bombelor cu dispersie.
„Punctul de plecare este că cea mai mare amenințare la securitate a noastră este Rusia, iar această amenințare trebuie abordată într-un fel sau altul. Lumea este foarte diferită acum în comparație cu momentul când ne-am alăturat Convenției de la Ottawa”, a spus Alexander Stubb.
Finlanda are granițe terestre lungi și poroase de 1300 km cu Rusia, care nu este semnatară de la Ottawa, și acea graniță ar deveni prima linie a unui conflict NATO-Rusia. Polonia și Lituania au la rândul lor o graniță cu Kaliningrad, care este o exclavă rusă.
Multe țări europene, majoritatea în realitate, impun interdicții asupra munițiilor cu dispersie și a minelor antipersonal, deoarece acestea nu detonează întotdeauna la impact. Asta înseamnă că pot reprezenta o amenințare pentru mulți ani după încheierea unui conflict.
Minele antipersonal pot fi la fel de mici ca un telefon mobil, ceea ce face relativ ușor să se arunce sute sau mii dintre ele pe o suprafață mare, din avion.
Membrii europeni NATO explorează urgent modalități de a-și întări securitatea, cum ar fi investiții majore în proiecte de apărare, pe fondul temerilor că nu se mai pot baza pe garanțiile de securitate ale SUA sub administrația Trump.
Acest lucru a ridicat semne de întrebare cu privire la tratatele internaționale care interzic arme precum minele și munițiile cu dispersie, pe care unii le consideră un rău necesar pentru a proteja țările de o potențială viitoare invazie rusă.
Comitetul Internațional al Crucii Roșii a avertizat săptămâna aceasta că astfel de arme reprezintă o amenințare deosebit de mare pentru copii.
„Copiii sunt adesea atrași de rămășițele neexplodate de muniții cu dispersie asemănătoare jucăriilor, ceea ce îi face deosebit de vulnerabili. Potrivit celui mai recent Cluster Munition Monitor, aproape jumătate din toate victimele din rămășițele de muniții cu dispersie în 2023 au fost copii”, se arată în comunicatul Crucii Roșii.
