Revista presei internaționale // Delegațiile SUA și Ucrainei se întâlnesc pentru discuții de pace; Alegeri pentru parlamentul local în Groenlanda
Presa internațională își focalizează atenția asupra negocierilor de pace care sunt purtate azi în Arabia Saudită de delegațiile Ucrainei și Statelor Unite. Din presă mai aflăm că delegația americană nu a fost invitată la summitul reprezentanților militari de la Paris din 11 martie, unde se va discuta despre crearea unei forțe internaționale de securitate pentru Ucraina. Publicațiile străine mai scriu că Groenlanda organizează marți alegeri pentru parlamentul local, într-un context marcat de diviziuni între dorința de independență și menținerea bunăstării prin controlul danez.
Aproape 100 de drone ucrainene au atacat Moscova noaptea trecută, informează mai multe publicații străine citândul pe primaru capitalei ruse Serghei Sobianin. The Moscow Times scrie că fragmentele unor drone doborâte au avariat mai multe imobile, inclusiv blocuri de locuințe, iar potrivit guvernatorului regiunii Moscova, în urma atacurilor ar fi murit o persoană. AFP subliniază că raidul aerian a avut loc înaintea discuțiilor pe tema păcii care urmează să aibă loc azi în Arabia Saudită între delegațiile Ucrainei și Statelor Unite. Potrivit agenției de presă, Kievul ar urma să propună un plan de încetare parțială a focului în aer și pe mare, care ar fi ușor de aplicat și monitorizat.
Potrivit Reuters, Ucraina va propune un armistițiu parțial cu Rusia, interzicând atacurile cu drone și rachete, precum și acțiuni în Marea Neagră. Washingtonul va insista asupra unor posibile concesii teritoriale din partea Ucrainei pentru a opri războiul, dezvăluie aceeași agenție de presă. Schimbul de informații de securitate și accesul SUA la resursele minerale ucrainene, sunt alte două subiecte importante de pe agenda discuțiilor, remarcă Reuters. The Guardian scrie că președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a ajuns aseară în Arabia Saudită, dar nu va participa la negocierile delegațiilor de la Kiev și Washington. Delegatia americană la negocierile din Arabia Saudită e condusă de secretarul de stat Marco Rubio și consilierul pentru securitate națională Mike Waltz, iar delegația ucraineană de consilerul prezidențial Andrei Ermak, ministrul de Externe Andrei Sibiga și cel al Apărării Rustem Umerov.
Donald Trump consideră că semnarea unui acord între Washington și Kiev privind resursele minerale nu va fi suficientă pentru reluarea ajutorului militar și schimbul de informații de securitate, transmite NBC News. Potrivit postului american de televiziune, liderul de la Casa Albă vrea ca Ucraina să fie mai deschisă la negocieri de pace și să cedeze teritorii ocupate de Rusia. În plus, Trump îi cere lui Zelenski să facă pași mai hotărâți pentru organizarea alegerilor și, eventual, să părăsească funcția, dezvăluie sursele NBC News. Acestea subliniază că administrația americană analizează concomitent posibilitatea relaxării sancțiunilor energetice împotriva Rusiei.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat luni că speră că suspendarea ajutorului militar american pentru Kiev va putea fi rezolvată în cadrul discuțiilor cruciale din Arabia Saudită, relatează CNN. Potrivit postului american de televiziune, secretarul american de stat a vorbit despre necesitatea unor concesii teritoriale din partea Kievului, în schimbul reluării sprijinului militar al Statelor Unite pentru Ucraina.
Steve Whitcoff, trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, va călători în curând la Moscova, unde intenționează să se întâlnească din nou cu președintele rus Vladimir Putin, dezvăluie Axios. Publicația americană amintește că Whitcoff a mai fost la Moscova în februarie, când a obținut eliberarea americanului Mark Fogel, schimbat pe Alexander Vinnik, iar atunci s-ar fi întâlnit și cu Putin. Vizita lui Whitcoff se va desfășura după negocierile dintre delegațiile Ucrainei și SUA din Jidda, Arabia Saudită, programate pentru 11 martie. Potrivit Axios, Whitcoff va ajunge în Rusia pe 13 martie, după întâlnirea cu premierul Qatarului din 12 martie, dar planurile pot suferi modificări.
Delegația americană nu a fost invitată la summitul reprezentanților militari de la Paris din 11 martie, unde se va discuta despre crearea unei forțe internaționale de securitate pentru Ucraina, a declarat un oficial militar francez, citat de Associated Press. Agenția de presă menționează că americanii nu au fost invitați la summit deoarece europenii doresc să demonstreze că sunt capabili să își asume responsabilitatea menținerii păcii în Ucraina după o eventuală încetare a focului. La summit vor participa șefii de stat major sau reprezentanții acestora - din aproape toate cele 32 de state membre NATO, cu excepția SUA. Delegațiile Croației și Muntenegrului nu se vor alătura reuniunii, informează Associated Press. Ucraina va fi reprezentată la summit de un oficial militar care este, de asemenea, membru al Consiliului de Securitate și Apărare al țării, precizează agenția de presă. Principalul subiect al summitului va fi discutarea modului în care forța internațională de securitate, a cărei creare a fost propusă de Franța și Marea Britanie, ar trebui să prevină repetarea unei ofensive de amploare din partea Rusiei, țara agresoare, după o probabilă încetare a ostilităților. Un interlocutor al guvernului francez a declarat pentru Associated Press că în componența forței de securitate ar putea intra stocuri de arme grele și strategice care ar urma să fie mobilizate rapid - în câteva ore sau zile - pentru a sprijini apărarea Ucrainei în cazul unei încălcări a încetării focului de către Rusia.
Groenlanda organizează marți alegeri pentru parlamentul local, într-un context marcat de diviziuni între dorința de independență și menținerea bunăstării prin controlul danez, transmite EFE. Agenția de presă atrage atenția că scrutinul are loc pe fondul interesului președintelui american Donald Trump de a achiziționa insula. Sondajele indică o victorie a partidului socialist cu 31%, urmat de social-democrați cu 30 la sută, cele două partide guvernând împreună în ultimii trei ani. Partidul Democrat se află pe locul trei, cu aproape 19%, depășind Naleraq, care susține ruperea legăturilor cu Danemarca. În urma alegerilor, ar putea fi menținută însă actuala coaliție locală de guvernare, notează EFE.
Groenlandezii susțin independența față de Danemarca și nu vor să fie considerați o colonie, chiar dacă au un grad mare de autonomie, comentează BBC. Deși Danemarca se ocupă de apărarea și politica externă, ea finanțează anual educația și sănătatea gratuită pe insulă, contribuind cu aproximativ 600 milioane de euro, notează serviciul britanic de știri. Peste 80% dintre groenlandezi susțin independența, dar mai puțin de jumătate sunt dispuși să renunțe la sprijinul financiar al Danemarcei, remarcă BBC. În Parlament, majoritatea este controlată de separatiști, iar guvernul actual promite un referendum privind independența, însă groenlandezii nu doresc să devină dependenți de SUA, mai ales sub conducerea lui Donald Trump, explică serviciul britanic de presă. Deși se tem de o posibilă influență americană, groenlandezii vor să profite de atenția din partea marilor puteri, dar se tem de manipulări și corupție, mai scrie BBC.
Șampania franceză și parmezanul italian ar putea dispărea de pe rafturile din Statele Unite din cauza taxelor vamale impuse de Trump, avertizează Financial Times. Planurile președintelui american de a introduce taxe de 25% pe importurile din Uniunea Europeană ar putea face aceste delicatese europene inaccesibile pentru majoritatea americanilor, spun producătorii citați de aceeași publicație. Experții subliniază că este imposibil să înlocuiești șampania franceză și parmezanul italian, deoarece gustul și calitatea lor depind de climatul și tradițiile regiunii. Dacă taxele vor intra în vigoare, companiile europene se vor orienta către alte piețe, iar consumatorii americani vor fi nevoiți să aleagă alternative locale. Rămâne de văzut dacă vor exista produse americane care să înlocuiască aceste delicatese importate, conchide Financial Times.
Comisia Europeană urmează să prezinte marți reguli mai stricte referitoare la deportarea solicitanților de azil respinși, relatează DPA. Noile măsuri vor face mai eficient procesul de deportare și vor duce la creșterea numărului de migranți returnați. Potrivit propunerii executivului comunitar, deciziile de deportare luate de un stat membru al Uniunii Europene se vor aplica în mod automat în celelalte țări membre. Este inacceptabil ca o procedură de azil să fie încheiată într-un stat membru și apoi o altă procedură să fie deschisă în alt stat membru, a declarat pentru DPA comisarul european pentru afaceri interne și migrație Magnus Brunner. Conform datelor Comisiei Europene, executivului comunitar, în prezent doar o cincime dintre persoanele care primesc ordinul de a părăsi Uniunea Europeană revin în țările de origine, notează agenția de presă. Numeroși solicitanți de azil respinși rămân în țara membră respectivă în pofida existenței unei decizii negative pe numele lor întrucât țările de origine refuză să îi accepte sau procedurile durează prea mult, mai scrie DPA.
