Revista presei // „Sprijinul Franței, alături de România, ne-a permis să avem acel ritm accelerat de aderare la UE, pe care nu l-au avut alte state candidate”
Publicațiile din RM își focalizează atenția asupra votului din Parlamentul European, care ar urma să aprobe astăzi mecanismul de reformă și creștere pentru R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Presa are în vizor și vizita de două zile, la Paris, a președintei Maia Sandu, efectuată la invitația omologului său francez, Emmanuel Macron. Din presă mai aflăm despre propunerea legislativă privind simplificarea procedurilor de intrare în posesie a moștenirii, dar și despre un pachet de legi, înregistrate în așa-numitul soviet suprem de la Tiraspol, ce prevăd sancțiuni pentru persoanele fizice și juridice ce propagă familia fără copii.
Ziarul de Gardă transmite că marți, Parlamentul European urmează să supună votului mecanismul de reformă și creștere pentru R. Moldova, în valoare de aproape 2 miliarde de euro. Acesta va sprijini țara în perioada 2025-2027 și se preconizează că va furniza până la 385 de milioane de euro sub formă de granturi și 1,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, „în condiții extrem de favorabile, cu o perioadă lungă de rambursare și cu rate ale dobânzii avantajoase”. Eurodeputatul român Dan Barna se arată optimist că Planul de creștere pentru R. Moldova va avea o susținere largă în Parlamentul European, notează ZdG. În opinia Eurodeputatul român, este un program prin care UE transmite un mesaj foarte puternic Rusiei și lui Vladimir Putin. Dacă el a încercat să influențeze alegerile din R. Moldova, cu acele aproape 100 de milioane de euro, conform datelor autorităților din R. Moldova, iată aproape două miliarde de euro devin sumă disponibilă pe care UE decide să o investească în R. Moldova”, a subliniat Barna, citat de ZdG.
Cum poate îmbunătăți Republica Moldova absorbția fondurilor europene, răspunde TVR Moldova. Tana Foarfă, director executiv Europuls, consideră că deși „Problema absorbției nu se va rezolva peste noapte, există o serie de puncte importante în acest sens, între care necesitatea stringentă de a consulta agenda de reforme cu societatea civilă. „Acesta este un punct extrem de relevant nu doar din perspectiva sectoarelor principale în care ne concentrăm cu finanțarea, ci și pentru ca societatea civilă, care va acționa ca un actor care să monitorizeze și transparența, și modul în care se alocă banii, să poată colabora eficient cu Guvernul”, menționează Tana Foarfă . Combaterea fenomenului corupției și reducerea birocrației în administrația publică locală sunt alte elementele-cheie care pot asigura o capacitate înaltă de absorbție a fondurilor pe care Republica Moldova le va primi din partea partenerilor europeni, rezumă autorul articolului.
Vizita Președintei Maia Sandu la Paris, la invitația omologului său Emmanuel Macron, este un alt subiect comentat de presa națională. Deutsche Welle scrie că integrarea europeană a RM și securitatea în Europa sunt subiectele principale din agendă. Potrivit publicației, după declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei în februarie 2022, Franța și-a asumat rolul de umbrelă de securitate pentru Moldova. Chișinăul este prezent în toate discursurile lui Emmanuel Macron vizând securitatea europeană. Tot președintele Franței este cel care a propus crearea Comunității Politice Europene prin intermediul căreia Moldova a beneficiat de sprijin financiar esențial în 2022, 2023 și 2024 din partea comunității internaționale, după ce, din cauza războiului din țara vecină și a crizei energetice generate de Rusia, inflația ajunsese la 35%, amintește DW. Emanuel Macron spune tranșant că RMoldova este următoarea țintă a agresiunii ruse dacă cedează Ucraina și atenționează că scopul Moscovei este blocarea aderării Moldovei la UE prin instituirea unei guvernări loiale.
Vizita președintei Maia Sandu la Paris este extrem de importantă în contextul situației de securitate a Europei, a declarat pentru Radio Chișinău, Nicu Popescu, fost ministru de al Afacerilor Externe și Integrării Europene. "Importanța Franței și a Marii Britanii, ca două puteri nucleare europene, două din cele mai mari puteri militare din Europa, crește mai mult ca niciodată. Aceste state rămân și construiesc un sistem de apărare paneuropean, care să asigure și pe viitor pacea pe întreg continentul și după terminarea acestui război în Ucraina. (...) Parteneriatul cu Franța este absolut crucial pentru pacea și libertatea țării noastre pe viitor, dar și pentru lucruri foarte practice, pentru că sprijinul Franței în instituțiile europene este unul fundamental. În ultimii trei ani anume sprijinul Franței, alături de România, ne-a permis să avem acel ritm accelerat de aderare la UE, pe care nu l-au avut alte state candidate”, a declarat Nicu Popescu.
„Timp de 70 de ani, întreaga ordine mondială era bazată practic pe această Alianță Transatlantică. (...) SUA și-au extins umbrela de securitate pentru UE”, punctează directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, ex-vicepremierul pentru reintegrare, Vladislav Kulminski, în cadrul dezbaterilor organizate de IPN. Faptul că dezbaterile despre apărare s-au acutizat acum în Europa, se explică prin începerea războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Acest război a subliniat că pericolele de securitate pentru UE nu au dispărut. Or, acum, spune ex-vicepremierul, Federația Rusă a decis, prin război, să-și restabilească sfera de influență în așa-numita vecinătate imediată. „Pentru Republica Moldova practic toate opțiunile sunt pe masă.. și cred că pentru prima dată în istoria noastră avem o oportunitate politică să ne definim soarta. Să decidem și să spunem foarte clar cu cine vrem să fim. Dacă vrem să fim cu UE și cu țările UE în cadrul acestei redistribuiri geopolitice sau dacă noi vrem să revenim în sfera de influență a Federației Ruse, să revenim acolo unde am fost”, a mai spus Vladislav Kulminski, în cadrul dezbaterilor „Securitatea Europei la răscruce istorică. Care e locul Moldovei? ”
Tiraspolul vrea amenzi și închisoare pentru cei care promovează „o viață fără copii”, titrează TVR Moldova. Așa-numitul soviet suprem de la Tiraspol a înregistrat un pachet de șase legi, similare cu cele din Federația Rusă, ce prevăd sancțiuni pentru persoanele fizice și juridice ce propagă familia fără copii, explică sursa citată. Mihaela Șerpi analist, Promo – LEX :"Scopul real al acestor așa-numite proiecte de legi este de a răspunde nevoilor militare ale regiunii transnistrene. Regiunea se confruntă, în ultimii 30 de ani, cu o criză militară acută, fapt ce, evident, afectează capacitatea regimului de la Tiraspol de a recruta constant copii din școlile militare, precum și tineri în structurile paramilitare de forță." Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, crede că aceste măsuri sunt trase la indigo cu cele votate recent în Federația Rusă și au menirea să reducă la tăcere populația din stânga Nistrului."Va fi un instrument, dacă va fi adoptat, nu am aici dubii, pentru aplicarea selectivă de represiuni. Ce au făcut? Doar au închis gura opozanților și activiștilor civici, închizându-i și dându-le ani mulți de pușcărie."
Mai multe publcații transmit între timp că procedura simplificată de intrare în posesie a moștenirii, propusă de deputații PAS, va fi supusă consultărilor publice. Moldova 1 notează că printre modificări se numără restabilirea soțului supraviețuitor în prima clasă de moștenire și extinderea termenului de acceptare a moștenirii de la șase la 12 luni. „Acest proiect de lege vine să simplifice procedurile, astfel încât cetățenii să intre mai ușor în moștenire și să beneficieze de proceduri mai puțin costisitoare”, subliniază deputatul PAS Igor Chiriac, citat de postul public de televiziune.
Presa națională semnalează că transportatorii amenință din nou cu proteste. Într-o scrisoare adresată autorităților, Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA), atrage atenția asupra mai multor dificultăți, printre care lipsa unei metodologii clare pentru stabilirea tarifelor, întârzierea aprobării acesteia de către Guvern și impunerea unor obligații neconforme legislației UE, cum ar fi instalarea sistemelor e-GPS, tahografelor și limitatoarelor de viteză, relatează TV8. Reprezentanții transportatorilor susțin că lipsa metodologiei tarifare duce la abandonarea rutelor regulate, afectând numeroase localități care rămân fără servicii de transport, precizează sursa citată.
