Revista presei internaționale // „Mingea este pe terenul Rusiei”, iar asta înseamnă că Moscova poate simți acum mai multă presiune
Presa internațională comentează rezultatele discuțiilor purtate ieri în Arabia Saudită de delegațiile de la Kiev și Washington pe tema încheierii războiului ruso-ucrainean. Majoritatea publicațiilor străine încearcă să afle în ce condiții poate fi pus în aplicare un armistițiu temporar asupra căruia au convenit ieri Statele Unite și Ucraina. Presa de pe mapamond comentează și rezultatele alegerilor parlamentare din Groenlanda, unde un partid de centru-dreapta din opoziție a obținut cele mai multe voturi.
Ucraina a acceptat propunerea SUA de a încheia un acord de încetare a focului pentru 30 de zile, dacă Rusia va respecta condițiile, transmite Reuters. Potrivit agenției de presă, în timpul discuțiilor purtate ieri în Arabia Saudută, delegațiile de la Kev și Washington au convenit și asupra reluării sprijinului militar american pentru Ucraina și schimbului de informații de securitate în cazul în care va fi încheiat un armistițiu. Statele Unite au promis să convingă în următoarele zile Rusia să accepte această propunere de încetare a focului, scrie Reuters. Agenția de presă notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a participat la discuții, dar s-a aflat în Arabia Saudită unde a subliniat importanța implicării partenerilor europeni în procesul de pace.
O încetare temporară a focului de 30 de zile va începe să fie discutată "săptămâna viitoare", adică între 17 și 23 martie, informează Ukrinform. Agenția de presă face referire la declarațiile făcute aseară de șeful biroului prezidențial ucrainean, Andrii Iermak, care a condus delegația de la Kiev la discuțiile americano-ucrainene din Arabia Saudită.
„Mingea este pe terenul Rusiei”, iar asta înseamnă că Moscova poate simți acum mai multă presiune, constată BBC. Agenția de știri îl citează pe secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, care a declarat că „mingea este acum în terenul Rusiei”, și acesta este un punct important, observă autorul articolului. Declarația comună a SUA și a Ucrainei după o zi lungă de discuții la Jeddah conține mai multe linii cheie, între care facptul că „Statele Unite vor comunica Rusiei că reciprocitatea rusă este cheia pentru atingerea păcii”, remarcă BBC.
Orice acord privind încheierea războiului trebuie să fie realizat luând în calcul condițiile Rusiei, și nu pe cele invocate de SUA, a declarat citat de The Moscow Times vicepreședintele Consiliului Federației Ruse, Konstantin Kosacev. El a adăugat că acordurile reale sunt în continuare dictate de situația de pe front unde armata rusă are avantaje semnificative.
Politico scrie între timp că Occidentul rămâne sceptic cu privire la disponibilitatea președintelui rus Vladimir Putin pentru o pace pe termen lung. Rusia continuă să primească ajutor militar din partea Chinei, Iranului și Coreei de Nord, ceea ce îi consolidează poziția pe frontul intern, notează publicația. În plus, Kremlinul insistă asupra îndeplinirii cererilor sale, în special asupra recunoașterii internaționale a teritoriilor ocupate și interzicerii trupelor europene de menținere a păcii, subliniază Politico. Publicația scrie că premierul britanic Keir Starmer și președintele Franței, Emmanuel Macron au salutat rezultatul discuțiilor pe tema încheierii unui armistițiu purtate ieri în Arabia Saudită. Potrivit Politico, cei doi plănuiesc să organizeze sâmbătă o întâlnire a liderilor europeni, din așa-numita „coaliție a celor hotărâți” să sprijine Ucraina, inclusiv cu trupe de pacificare. Întrebarea esențială este dacă această coaliție poate convinge Ucraina de eficiența sa și, totodată, să-l asigure pe Putin că trupele de pace nu reprezintă o amenințare pentru Rusia, conchide Politico.
AFP transmite că președintele Franței, Emmanuel Macron, le-a solicitat marți șefilor de stat major din Europa și din alte zone ale planetei să creioneze un plan „pentru a defini garanții de securitate credibile” pentru Ucraina în eventualitatea unei încetări a focului, a anunțat Palatul Elysee. Apelul a fost făcut în cadrul unei întâlniri cu ușile închise cu reprezentanți din peste 30 de state aliate, la Paris, și a venit în contextul în care Ucraina a fost de acord cu propunerea americană de încetare a focului timp de 30 de zile și cu organizarea de negocieri cu Rusia, subliniază AFP.
Pentru prima dată în mai bine de un an, trupele rusești și-au oprit ofensiva în Donbas și chiar au pierdut controlul asupra unor teritorii ucrainene, informează Bloomberg. Agenția americană de presă atrage atenția că aceste evenimente de pe câmpul de luptă au coincis cu negocierile dintre SUA și Ucraina, desfășurate în Arabia Saudită. Forțele ucrainene reușesc să respingă treptat ofensiva trupelor ruse în estul Ucrainei, în special în zona orașului Pokrovsk, un nod logistic important pentru armata ucraineană, scrie Bloomberg. În același timp, armata rusă a reușit să facă progrese în regiunea Kursk, unde teritoriul controlat de Ucraina s-a micșorat semnificativ, conchide Bloomberg.
Publicațiile internaționale transmit că un partid de centru-dreapta a câștigat cele mai multe voturi la alegerile parlamentare din Groenlanda. Associated Press scrie că Partidul Demokraatit a obținut cele mai multe voturi, un rezultat surprinzător în cadrul alegerilor desfășurate în umbra obiectivului declarat al președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei într-un fel sau altul. Atât Demokraatit, sau Democrații, cât și Naleraq (Punctul de Orientare), clasat pe locul doi, favorizează independența Groenlandei față de Danemarca, dar diferă în ceea ce privește ritmul schimbării, remarcă AP. Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a felicitat partidul Demokraatit și a spus că viitorul guvern groenlandez va trebui probabil să „abordeze presiuni masive din partea președintelui american Donald Trump”, notează agenția de știri.
Groenlanda este un teritoriu bogat în minerale, cu o locație strategică, ce oferă acces cheie la Arctica, ceea ce o face foarte râvnită în ochii administrației Trump, notează Axios. În timp ce mulți groenlandezi își doresc independența deplină, insula se confruntă cu o amenințare existențială din partea lui Trump, care a promis că va prelua Groenlanda „într-un fel sau altul”.
De ce alegerile din Groenlanda nu sunt despre independență, explică Euractiv. Groenlandezii se îndreaptă la urne, dar în timp ce lumea se concentrează asupra interesului SUA pentru insula arctică , alegătorii sunt mai preocupați de relațiile cu Copenhaga decât de drama geopolitică, notează publicația. Alegerile de astăzi nu sunt un referendum pentru independență sau aderarea groenlandei la SUA . Este vorba despre redefinirea legăturilor cu Copenhaga. Acest lucru a fost clar în timpul dezbaterii finale de sâmbătă dintre liderii de partid din Nuuk, unde SUA abia au fost menționate – dar Danemarca cu siguranță a fost. Campania electorală a scos la iveală nemulțumirea din ce în ce mai mare față de Danemarca, adâncită de o controversă cinematografică ce a lovit un loc sensibil în relațiile danezo-groenlandeze. A întărit sentimentul că Groenlanda este partenerul mai mic într-o presupusă uniune a egalilor, notează Euractiv.
